Germania presează Grecia să renunţe la controlul asupra politicii bugetare

Introducerea unei astfel de măsuri ar reprezenta o extindere fără precedent a controlului UE asupra statelor membre. Noul comisar ar avea puterea de a bloca prin "veto" decizii luate de guvernul elen, dacă acestea nu sunt conforme cu ţintele stabilite de creditorii internaţionali.

Noul administrator, numit de alţi miniştri de Finanţe din zona euro, va avea responsabilitatea de a supraveghea "toate marile sectoare de cheltuieli" ale guvernului de la Atena.

"Consolidarea bugetară trebuie pusă sub un control strict. Având în vedere rezultatele dezamăgitoare de până acum în respectarea obiectivelor, Grecia trebuie să accepte transferul suveranităţii bugetare la nivel european pentru o anumită perioadă de timp", se arată în document.

Atena ar fi, de asemenea, forţată să adopte o lege care să angajeze permanent veniturile statului pentru serviciul datoriei "înainte de orice altceva".

Planul german a circulat vineri după-amiază în rândul oficialilor din ministerele de Finanţe ale statelor zonei euro membre ale "grupului de lucru" şi subliniază nivelul neîncrederii dintre Grecia şi partenerii săi din UE. În pofida numirii economistului Lucas Papademos ca premier tehnocrat anul trecut, percepţia asupra Greciei a continuat să se înrăutăţească în UE. Oficialii europeni afirmă, în particular, că s-a făcut prea puţin în privinţa reformei sectorului public în mandatul lui Papademos.

Un oficial din Ministerul de Finanţe de la Atena a declarat că autorităţile elene nu au cunoştinţă despre propunere şi nu pot comenta. Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Finanţe a refuzat să comenteze.

Grecii şi-au exprimat deja furia cu privire la tentativele UE de a "ajuta" la implementarea reformelor. Horst Reichenbach, germanul care conduce o misiune a UE cu scopul de a sprijini autorităţile elene, a fost înfăţişat în uniform nazistă, la venirea în ţară anul trecut, de ziarele greceşti de stânga.

Potrivit noului plan german, Grecia va putea cheltui bani pentru funcţionarea normală a guvernului doar după ce plăteşte sumele necesare pentru serviciul datoriei. Dacă o astfel de lege este adoptată, statele care o susţin, pieţele financiare, dar şi alţi creditori, ar avea asigurări că nu se va intra în încetare de plăţi în viitor.

"Dacă pe viitor nu se va elibera o anumită tranşă de ajutor financiar, Grecia nu va putea să-şi ameninţe creditorii cu falimentul, ci va trebui să accepte noi tăieri de cheltuieli bugetare drept singură consecinţă", se arată în documentul obţinut de Financial Times.

Înainte ca Germania să transmită altor ţări propunerea, UE şi FMI au prezentat o listă de zece pagini cu "măsuri prioritare", pe care Atena trebuie să le implementeze înainte de a fi aprobat al doilea pachet de ajutor financiar. Potrivit unei copii a documentului, de asemenea obţinută de Financial Times, Grecia trebuie să reducă numărul angajaţilor din sectorul de stat cu încă 150.000 în trei ani.

Documentul are data de luni şi cere, de asemenea, reduceri masive în mai multe domenii, între care apărare şi sănătate, pentru a diminua deficitul bugetar din acest an. Estimarea preliminară pentru deficitul bugetar din acest an este de 1%, ceea ce implică reduceri puternice de cheltuieli, întrucât estimările anterioare ale creditorilor situau deficitul la 7% din PIB.

Negocierile de săptămâna aceasta dintre Grecia şi oficialii UE-FMI au fost dificile. Vineri au fost întrerupte discuţiile fără un accord asupra a doua elemente prevăzute în planul creditorilor: reducerea salariului minim lunar din Grecia, în prezent de 750 de euro, dar şi eliminarea bonusului anual format din salariile pe două luni acordat în sectorul privat.

Ministrul Muncii, George Koutroumanis, a susţinut în schimb o propunere, agreată de angajatori şi sindicate, pentru îngheţarea slariilor pe trei ani, argumentând că noi tăieri de salarii ar impinge Grecia într-o recesiune şi mai adâncă.