Gheţea: CEC Bank are nevoie de majorare de capital, indiferent cum se va realiza

"Indiferent de modul în care se va realiza, CEC are nevoie de majorare de capital. Dacă se doreşte ca banca să aibă în continuare un cuvânt de spus în sistem, atunci va trebui majorat capitalul. Deocamdată avem posibilitatea să mai capitalizăm profiturile din următorii doi ani. În strategia 2007 -2011 s-a stabilit o majorare de capital cu 2,4 miliarde lei. Cu profitul încorporat aferent lui 2010 ajungem, probabil, undeva în jur 400 de milioane lei majorări de capital, dar fără bani noi", a spus Gheţea.

Banca, deţinută integral de stat, şi-a majorat capitalul social cu 344 de milioane lei prin încorporarea parţială a profiturilor din ultimii trei ani, ajungând la aproximativ un miliard de lei.

Anul trecut, capitalul CEC a fost majorat cu 45 de milioane lei din profitul pe 2009.

Şeful CEC Bank a mai arătat că banca a obţinut anul trecut un profit comparabil cu cel din 2009, când a raportat un câştig brut de 50 de milioane lei.

În opinia lui Gheţea, a fost îndeplinit obiectivul principal al strategiei 2007 - 2011, respectiv transformarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni într-o bancă universală.

Preşedintele CEC Bank a exemplificat că una dintre acţiunile care ar urma în mod natural la nivelul băncii, implementarea unui sistem informatic performant, a fost amânată tocmai pentru a nu afecta capitalurile băncii.

"N-am făcut trecerea la un nou sistem informatic tocmai pentru că este o investiţie consistentă şi nu vroiam să afectăm capitalurile. Sistemul informatic este unul dintre obiectivele pe care trebuie să le abordăm în perioada următoare, dar depinde şi de majorarea capitalului social", a continuat Gheţea.

El a arăt că din totalul de aproape 1.200 de sucursale, au fost reamenajate şi modernizate peste 700 de unităţi.

Săptămâna trecută, premierul Emil Boc a declarat că Guvernul nu susţine privatizarea CEC Bank, întrebat de jurnalişti, într-o conferinţă de presă, dacă se intenţionează vânzarea altor pachete majoritare de acţiuni alături de cel deţinut de stat la CFR Marfă.

"Ce pot să vă spun cu siguranţă este că nu susţin privatizarea CEC. Vreau să fiu explicit pe această temă", a afirmat Boc.

Anterior, surse oficiale declaraseră pentru MEDIAFAX, că Guvernul va încerca să majoreze capitalul CEC Bank prin atragerea unor investitori instituţionali, după modelul utilizat în urmă cu şase ani la privatizarea BCR, considerând neatractive condiţiile pieţelor internaţionale pentru vânzarea băncii în cadrul viitorului acord cu FMI.

"Este prea devreme pentru privatizarea CEC Bank, dar Guvernul va insista în discuţiile cu FMI pe majorarea captialului băncii, probabil prin atragerea unor investitori instituţionali, după modelul de succes de la BCR", precizau sursele citate.

Statul a încercat să vândă CEC în urmă cu câţiva ani, însă procesul de privatizare a fost oprit în luna decembrie 2006, întrucât a fost depusă o singură ofertă, de la National Bank of Greece, cu o valoare considerată prea redusă. Banca elenă a oferit 560 de milioane de euro pentru preluarea CEC.

Guvernul a încercat în ultimii doi ani să operze o majorare a capitalului CEC din usrse bugetare, întrucât statul deţine toate acţiunile băncii, însă Comisia Europeană nu a autorizat operaţiunea, considerând că este asimilabilă unui ajutor de stat

În 2004, BERD şi IFC au plătit 222 de milioane de dolari pentru a prelua 25% plus două acţiuni BCR.

Doi ani mai târziu, Erste Bank preluat controlul BCR prin cumpărarea unui pachet de 61,8825% din acţiuni, contra sumei de 3,75 miliarde de euro, dintre care 2,2 miliarde euro au revenit statului, iar restul de 1,5 miliarde euro au fost împărţiţi între BERD şi IFC.

Surse oficiale au declarat luni pentru MEDIAFAX că FMI va insista în negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilor companii de stat, apreciind că prin vânzarea unor societăţi viabile statul va reuşi să finanţeze la costuri mai reduse deficitul bugetar.

Şeful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a declarat în urmă cu două săptămâni, la Viena, că următorul acord cu România va cuprinde ţinte clare privind arieratele companiilor de stat, întrucât rezolvarea acestei probleme va elibera resurse suplimentare pentru reluarea creşterii economice.