Gitenstein, despre cele două companii din energie:Este ca şi cum ai rearanja şezlongurile pe Titanic

"Efortul actului de reorganizare a companiilor energetice de stat în doi campioni energetici naţionali, în loc să se analizeze opţiunea de a le privatiza total sau parţial, este nu doar un mod ineficient de utilizare a unor resurse valoroase. (...) aşa cum am spune în America, acesta este un efort de «rearanjare a şezlongurilor de pe Titanic», pentru că nu ia în considerare problema fundamentală a companiilor energetice de stat, că nu sunt administrate cu adevărat ca nişte afaceri", a declarat joi Gitenstein, prezent la deschiderea şedinţei de tranzacţionare de la BVB.

El a amintit că, potrivit presei, de cel puţin 10 ani, peste jumătate din producţia energetică a companiei Hidroelectrica a fost îndreptată spre contracte preferenţiale de energie la preţuri considerabil mai mici decât costurile de producţie.

"Acest lucru a determinat pierderi semnificative de profit şi insuficiente investiţii în companie, forţând Guvernul să redirecţioneze fondurile publice reduse pentru a susţine compania. Deşi acordarea de reduceri de preţ pentru consumatorii de cantităţi mari de energie nu este neapărat o practică de afaceri incorectă, extinderea acestui beneficiu de către o companie de stat înseamnă subvenţionarea unui număr mic de utilizatori în detrimentul celorlalţi consumatori", a spus ambasadorul SUA.

El consideră că acest tip de reduceri de preţ speciale par a fi acordate adesea în funcţie de legăturile politice, mai degrabă decât ţinând cont de pactici de afaceri raţionale.

"Guvernul a folosit aceste companii de stat pe post de «puşculiţe» pentru a rezolva pe termen scurt problemele de flux numerar", a arătat Gitenstein.

El a dat exemplu donaţia de 400 milioane lei făcută anul trecut de Romgaz către bugetul de stat.

"Pentru ca România să-şi poată valorifica deplin resursele energetice, Guvernul trebuie, de asemenea, să-şi respecte anhajamentul de a liberaliza piaţa energiei. Înţeleg îngrijorarea cu privire la impactul asupra consumatorilor individuali, mai ales asupra celor aflaţi sub pragul sărăciei. (...) Nu mai este acceptabil ca preţul la energie să fie menţinut artificial la un nivel scăzut pentru toţi consumatorii, chiar şi pentru cei care îşi pot permite să plătească. Atât timp cât România alege să refuze aplicarea preţurilor de piaţă pentru gaze şi electricitate, nu se vor face noi investiţii în prospecţuiunie de noi zăcăminte şi în producţia de energie", a subliniat ambasadorul SUA.

El consideră că România ar putea apela la o reglementare eficientă, acordând subvenţii categoriilor sociale cele mai sărace, aşa cum se întâmplă în SUA şi în Ungaria. De asemenea, el consideră că acordarea de subvenţii unei categorii "nejustificat de largi" de consumatori este un impediment pentru crearea de noi locuri de muncă şi duce la importul de resurse, în locul dezvoltării celor proprii.

"Doar aşa este nevoie de capital pentru infrastrctura României, pentru drumurile, podurile şi căile ferate, dar trebuie să menţineţi deficitul economic în limitele convenite cu FMI şi cu Comisia Europeană. Doar în domeniul energetic aveţi nevoie de aproximativ 10 miliarde de dolari, pentru a moderniza sectorul, astfel încât să folosiţi la capacitate maximă cele mai importante active strategice ale României. Acest lucru nu poate fi realizat doar cu venituri obşinute din taxe", a subliniat Gitenstein.

El consideră că modernizarea infrastrcuturii şi a sectorului energetic nu se pot realiza atât timp cât aceste active aparţin unor companii de stat conduse de "oameni lipsiţi de experienţeă, apropiaţi de mediul politic", care iau deciziile în funcţie de interesele proprii şi nu în funcţie de necesităţile companiei.

Ambasadroul SUA a dat exemplu guvernul polonez pentru atragerea de finanţări prin vânzarea unor acţiuni la companiile de stat, în valoare de peste 10 miliarde euro.

"Polonia a făcut acest lucru fără ca guvernul să piardă controlul actuivelor esenţiale. Închipuiţi-vă ca ar însemna acest lucru opentru bugetul României, pentru sectorul ebnergetic şi pentru românii obişnuiţi: nu doar scăderea preţului energiei şi accesul la mai multe resurse energetice, ci şi construcţia de autostrăzi şi poduri care ar contribui la apariţia de noi afaceri şi locuri de mucă pentru români", a mai spus Gitenstein.

Guvernul ia în calcul eşecul reorganizării sistemului energetic prin crearea a două societăţi naţionale, din cauza blocării proiectului în instanţele de judecată, şi încep să se gândească la un plan de rezervă, care ar putea include reluarea privatizării unor producători de electricitate.

Executivul a decis în 2009 că sistemul energetic va fi reorganizat, prin comasarea principalilor producători de electricitate şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica.

Proiectul a fost blocat în instanţele de judecată din cauza unor procese intentate de Fondul Proprietatea, care deţine acţiuni la cele mai multe dintre societăţile care urmau să fie incluse în acest plan de reorganizare, de sindicate şi firme private, care contestau oportunitatea propunerii.

Ambasadorul SUA consideră că listarea acţiunilor Fondului Proprietatea (FP) la bursă va duce la creşterea vizibilităţii României pe pieţele de capital externe.

"Fondul Proprietatea va lupa împotriva nepotismului din companiile de stat şi va insista asupra ideii că ele trebuie administrate ca nişte companii reale, spre beneficiul tuturor acţionarilor, nu doar al birocraţilor guivernamentali. Sunt hotărâţi să pună în valoare cu adevărat aceste active strategice", a arătat Gitenstein.

El crede că dacă societăţile de stat vor fi listate FP ar avea mai mulţi aliaţi "în această luptă" şi, probabil, respectivele acţiuni vor fi cumpărare de românii de rând.

"În acest caz, românii obişnuiţi ar deţine aceste companii şi ar beneficia de pe urma creşterii de valoare pe măsură ce aceste active ating adevăratul lor potenţial de piaţă", a spus Gitenstein.

El a mai afirmat că adevărata provocare pentru România este asigurarea unor instituţii independente, care se pot susţine singure şi care apără transparenţa şi statul de drept.