Gitenstein: Localnicii ar trebui să primească din profitul exploatării gazelor de şist

"Dacă eu aş fi român, şi sunt româno-american, aş vrea să aflu dacă sunt realmente resurse exploatabile de gaz de şist. Înainte de a deschide dezbaterea despre fracturarea hidraulică, există destul gaz de şist aici ca să conteze? Asta aş vrea să ştiu", a afirmat Gitenstein, la emisiunea "După 20 de ani" difuzată duminică de PRO TV.

El a răspuns astfel la o întrebare despre cum vede situaţia din zona Pungeşti (judeţul Vaslui), unde urmează să fie amplasată prima sondă de explorare a gazelor de şist din România şi unde au avut loc mai multe proteste faţă de demersurile companiei americane Chevron.

Dacă explorarea demonstrează că resursele de gaz de şist sunt exploatabile, trebuie rezolvate două probleme, respectiv cea a mediului şi una privind modul în care este distribuit profitul astfel încât şi localnicii să primească o parte din câştig, susţine Gitenstein.

"Trebuie să înveţi să faci fracturare hidraulică într-un mod nedăunător pentru mediu. Noi vă putem ajuta în privinţa asta. Dar a doua chestiune este mult mai complicată în Europa de Est decât este în SUA, cum împarţi profiturile acestei exploatări cu localnicii, cu guvernul şi cu românii? În SUA, drepturile asupra producţiei de gaz de şist aparţin fermierului local. Dacă intri pe pământul cuiva, acesta are dreptul legal să fie plătit pentru asta. Asta nu este valabil în România. Acele drepturi aparţin guvernului. Asta trebuie rezolvat. Trebuie să găsiţi o cale ca localnicii să aibă de profitat", a afirmat el.

Fostul ambasador consideră că "poluarea nu este neapărat o problemă", însă localnicii trebuie compensaţi.

"Nu trebuie să vă puneţi problema asta până nu răspundeţi la prima întrebare: este destul gaz de şist? Dacă răspunsul este negativ, putem ignora restul chestiunilor. Şi în Polonia a existat un interes mare, acum câţiva ani, dar s-a dovedit că valoarea comercială era mai mică decât poate este în România sau poate în Ucraina. Aceste probleme geologice sunt sofisticate şi complicate. Pot fi rezolvate numai prin prospectare", a mai spus Gitenstein.

Potrivit lui Gitenstein, în SUA costurile pentru energie sunt de cinci ori mai mici decât în România datorită revoluţiei gazelor de şist.

"De ce n-aţi vrea să aflaţi dacă puteţi reduce costul energiei cu 80%? Nu v-ar interesa? Eu cred că da", a mai adăugat fostul ambasador.

Gitenstein a menţionat în cadrul emisiunii TV că nu reprezintă interesele Chevron în România, deşi în urmă cu mai mulţi ani firma de avocatură la care el lucrează a reprezentat compania americană într-un litigiu cu o ţară din America de Sud.

"Aş reprezenta Chevron, dacă mi-ar cere-o, dar n-aş face lobby pe lângă Guvern, pentru Chevron (...) dacă mi s-ar cere să reprezint o companie americană care consideră că a fost nedreptăţită de guvernul român, aş face-o, pentru că avem mare experienţă în acest domeniu. Este experienţa de care a profitat Chevron în litigiul cu acea ţară, şi anume în domeniul tratatelor bilaterale", a adăugat el.

Gitenstein a reamintit că România are nevoie de 10 miliarde dolari investiţii în infrastructura sistemului energetic, menţionând că această sumă poate fi atrasă doar dacă piaţa de capital este reformată, întrucât băncile şi Guvernul nu vor asigura finanţări atât de mari.

Suma de 10 miliarde dolari necesară pentru investiţii în sectorul energetic a fost înaintată de Gitenstein încă din anul 2011, când era ambasadorul SUA la Bucureşti, acesta reluând mesajul şi în anii ulteriori.

Gitenstein consideră că decizia Exxon de a investi 1 miliard de dolari într-o instalaţie din perimetrul Neptun din Marea Neagră şi oferta prin care Romgaz s-a listat sunt semne că există interes pentru investiţii străine în sectorul energetic din România, însă infrastructura este o problemă în acest sector.

OMV Petrom şi ExxonMobil au descoperit în 2012 un zăcământ de gaze în Marea Neagră, dar exploatarea nu este estimată să înceapă mai devreme de sfârşitul acestui deceniu.

"Ştiu că Petrom şi Exxon sunt interesate de alte perimetre din acea regiune. Cred că acea descoperire a fost enormă. Numai asta ar putea schimba poziţionarea strategică a României. Cred că sunt şi alte oportunităţi formidabile în domeniul energiei aici. România are cea mai mică amprentă de carbon din zonă. Este mai dependentă de energia eoliană, nucleară şi de hidroenergie. Acesta este un lucru foarte bun (...) Oportunităţile sunt foarte mari aici. Problema cu energia în România este infrastructura (...) Cred că adevărata problemă cu extracţia în acea zonă (perimetrul Neptun - n.r.) va fi transportul gazului la mal, apoi transferul în conducta de gaz, construirea infrastructurii necesare pentru a face asta (...) de asemenea, problema preţului va fi foarte importantă", a mai afirmat Gitenstein.

Totodată, el consideră că descoperirea de gaz din Marea Neagră ar putea transforma România într-un hub regional pentru energie ieftină.

"Descoperirea din perimetrul Neptun este grozav, din perspectiva noastră. Nu este bine numai geostrategic, ci este bine pentru români, pentru bulgari, pentru ucraineni că există mai mult gaz natural ieftin, disponibil pentru ei, provenind din surse diferite. Asta este bine pentru ei şi este foarte bine pentru investitorii care vor să vină aici, mai ales investitorii din industrie care vor energie ieftină. România poate fi un punct central pentru energie ieftină în regiune", a afirmat fostul ambasador.

Gitenstein este avocat de profesie şi a fost ambasador al SUA la Bucureşti timp de peste trei ani. El şi-a încheiat mandatul în decembrie 2012 şi s-a întors în SUA, unde a revenit la firma de avocatură Mayer Brown. În luna aprilie a anului trecut, fostul ambasador a fost ales membru în Comitetul Reprezentanţilor la Fondul Proprietatea.