Glăvan: Propunerile de modificare a Constituţiei sunt inutile, restrâng drepturile şi permit abuzuri

"Propunerile de revizuire a Constituţei în zona economică sunt, pe de o parte, insuficiente, având în vedere necesitatea, dezirabilitatea, unei reforme profunde a statului şi, pe de altă parte, discutabile prin faptul că nu ţintesc reducerea rolului statului în viaţa românilor. Plafonarea deficitului bugetar şi a datoriei publice la nivelul stabilit de Tratatul de la Maastricht pentru ţările care urmăresc adoptarea monedei unice, deşi bune în spiritul lor, sunt simultan ironice şi inutile. Aceste ţinte nu au fost respectate nici măcar de membrii zonei euro care le-au propus, cu atât mai puţin de economiile mai puţin dedicate creşterii bunăstării exclusiv prin muncă, producţie, efort antreprenorial şi acumulare de capital, cum este, de exemplu, Grecia", a spus Glăvan pentru MEDIAFAX.

Administraţia prezidenţială a propus miercuri ca în Constituţie să fie incluse două prevederi care stabilesc că deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB.

"În cazul României, plafonarea datoriei la 60% din PIB este inutilă, deoarece statul este insolvabil şi în prezent, când datoria este semnificativ mai mică. Mai mult, continuarea acordurilor cu FMI constituie dovada explicită a faptului că politica economică urmată sau preconizată nu generează optimism pe piaţă. În absenţa garanţiilor implicite şi explicite de salvare oferite de FMI şi UE, România nu şi-ar putea onora obligaţiile scadente nici la actualul nivel redus al datoriei", a continuat profesorul de la Universitatea Româno-Americană.

În ceea ce priveşte atacarea în contencios administrativ a politicii fiscal-bugetare, o altă propunere de modificare a Constituţiei inclusă în proiectul de lege publicat miercuri, Glăvan apreciază că măsura nu face decât să reflecte că impozitele sunt o prelevare obligatorie fără nici o contraprestaţie, "adică o simplă confiscare a venitului cetăţenilor".

"Dintr-o perspectivă mai generală, legile economiei, ca şi legile fizicii, nu sunt o chestiune care poate fi decisă de către tribunale. Rolul judecătorilor nu este acela de a decide nivelul pensiei, al salariilor, dobânzilor, chiriilor sau al altor preţuri. Nici statul nu poate îndeplini acest rol. Insolvabilitatea sistemului public de pensii este o realitate şi este demonstrabilă economic, iar instanţele judecătoreşti nu pot anula această realitate. Politica fiscal-bugetară şi normele legislative trebuie aduse în concordanţă cu principiile economiei, nu invers. În concluzie, prevederea propusă este nerelevantă sub aspectul efectelor de fond, adică al celor care trebuie să intereseze o Constituţie", a completat Glăvan.

Proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, prezentat miercuri de către preşedintele Traian Băsescu, elimină, la articolul privitor la dreptul de proprietate privată, prevederea potrivit căreia caracterul licit al dobândirii averii se prezumă.

În textul actual al Constituţiei, articolul 44 referitor la "Dreptul de proprietate privată" stipulează, la alieatul 8: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă".

În proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, ultima parte a textului este eliminată, fiind menţinută doar cea potrivit căreia: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată".

"Această prevedere îşi propune să anuleze practic principiul potrivit căruia dreptul de proprietate (averea unei persoane) este garantat. Conform acestui principiu, care nu face decât să reproducă ideea prezumării caracterului licit al averii, sarcina probei revine celui care acuză acumularea nejustificată de avuţie. Înlăturarea principiului va deschide probabil calea către comiterea mai multor abuzuri împotriva proprietăţii", a conchis Glăvan.