Grecia a promis noi măsuri de austeritate, pentru a debloca negocierile cu FMI şi UE

Astfel, Atena a promis noi tăieri în sectorul public, un purtător de cuvânt al guvernului declarând la un post de radio că "bugetul de stat a încetat în ultimii doi ani să plătească salariile a circa 200.000 de funcţionari publici, şi vom continua".

Ulterior, Executivul a purtat o teleconferinţă de două ore cu oficiali ai Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional.

Miercuri, ministrul Finanţelor, Evangelos Venizelos, va prezenta oficial guvernului propunerile sale pentru noi măsuri de austeritate.

După ce Grecia a ratat de mai multe ori ţintele fiscale convenite cu creditorii internaţionali, FMI şi UE au indicat clar săptămâna trecută că nu mai au răbdare şi au ameninţat Atena că riscă să piardă finanţarea externă de 110 miliarde euro convenită anul trecut.

Un oficial al ministerului Finanţelor a afirmat că Grecia a acceptat să devanseze măsuri din aşa-numitul "plan pe termen mediu", în care s-a angajat să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB până în 2014 şi să obţină 50 miliarde euro din vânzarea unor active ale statului.

"Unele măsuri vor fi devansate. Principalele ţinte (privind deficitul şi datoria) nu se vor modifica", a afirmat sursa citată.

Ministerul Finanţelor a anunţat că discuţiile au înregistrat "progrese satisfăcătoare" în teleconferinţa de marţi, caracterizare similară celei atribuite negocierilor de luni cu finanţatorii externi.

Misiunea FMI/UE la Atena intenţionează să revină săptămâna viitoare la masa negocierilor pentru a încheia un capitol tensionat al crizei din Grecia. Inspectorii instituţiilor financiare internaţionale au părăsit în mod neaşteptat la începutul lunii septembrie capitala elenă, după o neînţelegere cu guvernul privind mărimea derapajelor fiscale şi măsurile necesare pentru a asigura respectarea ţintelor stabilite în acord.

"Discuţiile vor continua în acest weekend la Washington DC, unde Venizelos va lua parte la reuniunea anuală a FMI", a anunţat ministerul Finanţelor.

Sursa oficială din minister s-a arătat încrezătoare că Grecia va reuşi să obţină tranşa de 8 miliarde euro din împrumutul internaţional de care are nevoie pentru a evita intrarea în default luna viitoare.

Grecia se îndreaptă către al patrulea an consecutiv de recesiune. Şomajul în rândul tinerilor este de 40%, iar economia se clatină sub povara unei datorii care va depăşi 165% din PIB până la sfârşitul acestui an.

Populaţia, în număr de 10 milioane, este furioasă din cauza măsurilor de austeritate. În acelaşi timp, costul ridicat al salvării Greciei şi celorlalte state de la "periferia" zonei euro stârneşte nemulţumiri profunde în rândul ţărilor nord-europene care finanţează împrumuturile externe. Germania, Finlanda şi Olanda afişează cea mai dură atitudine în privinţa respectării ţintelor din acord.

FMI a transmis Atenei că trebuie să reducă numărul angajaţilor şi salariile din sectorul public, să închidă companiile şi agenţiile de stat care înregistrează pierderi, să lupte împotriva evaziunii fiscale şi să vândă active ale statului de zeci de miliarde de euro pentru a-şi reduce deficitul bugetar şi datoria publică.

Executivul a introdus deja majorări "dureroase" ale taxelor pe salarii şi pe proprietate şi a scăzut salariile şi pensiile din sectorul public, însă a respins până marţi efectuarea unui nou val de concedieri în sectorul public, care reprezintă o componentă cheie a electoratului partidului de guvernare.

Unii economişti consideră că riscul intrării Atenei în default şi destrămării zonei euro este prea mare în contextul întârzierilor privind intrarea în funcţiune a Fondului European de Stabilitate Financiară, astfel că creditorii externi s-ar putea afla în situaţia de a nu putea refuza împrumuturile către Grecia.

Pe piaţa contractelor credit default swap (CDS) de asigurare a datoriilor Greciei faţă de default, investitorii plasează la peste 90% probabilitatea intrării statului elen în incapacitate de plată.