Grecia amână din nou acordul politic, în timp ce partenerii externi îşi pierd răbdarea

Guvernele din zona euro şi miniştrii cabinetului condus de Lucas Papademos au dat mai multe termene limită partidelor din Parlamentul elen, care au trecut însă fără ca liderii politici de la Atena să-şi ia angajamente ferme că vor implementa măsurile cerute de FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană indiferent de rezultatul alegerilor din aprilie.

Fără garanţii că politicienii din Grecia vor aplica măsurile, partenerii din zona euro au indicat că nu vor semna un nou acord de finanţare externă, care să ajute statul elen să evite falimentul şi să se finanţeze în condiţii acceptabile timp de încă doi ani.

Liderii celor trei partide politice din coaliţia ce susţine în parlamentul elen guvernul politic condus de tehnocratul Lucas Papademos au amânat cu o zi "discuţiile de criză" anunţate pentru marţi, care ar fi trebuit să continue până la un acord ferm.

Papademos, care a fost învestit în luna noiembrie cu mandatul de a obţine un nou pachet de ajutor extern, de 130 miliarde euro, de la FMI şi Comisia Europeană, încearcă să-i convingă pe liderii celor trei partide să accepte măsurile de austeritate şi reformă economică pentru a evita falimentul, în pofida nemulţumirilor larg răspândite în rândul populaţiei.

Liderii coaliţiei evită însă să se grăbească în acest sens, din cauza temerilor că ar putea pierde capital electoral la alegerile din aprilie. Liderii din zona euro au lansat numeroase apeluri la urgentarea negocierilor politice de la Atena, avertizând că Grecia va intra în faliment în martie dacă nu va primi ajutorul extern necesar pentru a refinanţa obligaţiunile de 14,5 miliarde euro care vor ajunge la maturitate la jumătatea lunii.

Invocând interesul naţional, politicienii spun că vor mai întâi să se asigure că măsurile cerute de creditorii externi sunt constituţionale şi vor scoate ţara din criză.

Printre măsurile care condiţionează continuarea împrumuturilor multilaterale pentru Grecia se numără reducerea salariilor şi pensiilor din sectorul public cu 25%, dar şi numeroase modificări pe piaţa muncii care ar afecta veniturile salariaţilor din sectorul privat.

Principalele sindicate din sectorul public şi privat din Grecia au declanşat marţi o grevă generală de 24 de ore, paralizând activitatea din unele sectoare, precum cel maritim şi portuar, şi asigurând capacitate minimă de lucru în altele, precum transporturile, sănătatea şi educaţia.

Protestatarii adunaţi în număr mare în faţa clădirii Parlamentului din Atena au scandat "Nu condiţiilor medievale de muncă!".

Termenele limită indicate de liderii europeni, de premierul Papademos şi de ministrul Finanţelor Evangelos Venizelos şi-au pierdut semnificaţia. Venizelos declara sâmbătă că politicienii trebuie să se pună de acord cel târziu până duminică pentru a mai putea spera la ajutor internaţional. Duminică, termenul limită a devenit luni, dar partenerii externi nu au primit nici în prima zi a săptămânii garanţiile pe care le cer. Politicienii au promis luni că vor lua marţi toate deciziile necesare, însă discuţiile au fost amânate pentru miercuri.

Aceste întârzieri parcă sfidează autoritatea cancelarului german Angela Merkel, al cărei guvern este unul dintre principalii finanţatori ai împrumuturilor internaţionale pentu Grecia. Merkel a declarat luni că trebuie să se ajungă de urgenţă la un acord, arătându-se uimită de amânările repetate.

Resentimentele populaţiei din Grecia se îndreaptă tot mai mult către Germania, iar protestatarii adunaţi marţi în faţa Parlamentului de la Atena au ars un steag german şi unul nazist.

Merkel a încercat să calmeze spiritele, afirmând că eliminarea Greciei din zona euro ar avea "consecinţe imposibil de prevăzut".

"Nu voi lua parte la eliminarea Greciei din zona euro", a declarat cancelarul german, răspunzând unei întrebări din partea unui student grec în timpul unei întâlniri cu tinerii la un muzeu din Berlin.

Statele din zona euro nu pot fi scoase din zona euro de către ceilalţi membrii ai uniunii, însă unii politicieni europeni au început să discute public chestiuni care până recent erau şoptite numai în spatele uşilor închise: dacă Atena nu acceptă condiţiile, guvernele din zona euro nu vor face nimic să prevină ieşirea voluntară a Greciei din blocul monetar.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat că zona euro poate supravieţui şi fără Grecia, dacă Atena nu va respecta angajamentele luate în faţa creditorilor externi.

Comisarul european pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, reprezentantul Olandei în Comisia Europeană, a făcut observaţii similare.

Surse oficiale europene au declarat că acordul de finanţare externă trebuie acceptat în întregime de Grecia şi aprobat apoi de guvernele din zona euro, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, toate acestea până la 15 februarie, deoarece preschimbarea de obligaţiuni menită să reducă semnificativ datoriile statului elen către creditorii privaţi necesită proceduri juridice complexe. În lipsa unui acord până la 15 februarie, procedurile legale nu vor putea fi finalizate la timp pentru ca Grecia să evite intrarea în incapacitate de plată la scadenţa din 20 martie.