Grecia, învinsă nu doar de criză, ci şi de corupţie. România nu poate aştepta prăbuşirea pentru a se decide să facă ceva în această privinţă
De ce par aceste lucruri atât de comune şi dacă ar fi să învăţăm ceva din tragedia grecilor, care ar fi lecţia pentru România?
Unul dintre profesorii de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a făcut în urmă cu ceva vreme un experiment. Profesorul Dumitru Borţun, titularul cursului de „Responsabilitatea socială corporativă”, povesteşte că, în urma acestuia, a aflat că majoritatea şoferilor de taxi din Bucureşti nu-şi făceau analizele medicale obligatorii, ci dădeau şpagă la doctor pentru a primi confirmarea că sunt bine: întâi 70 de lei, apoi 80 şi în final 100 de lei.
Şpaga creştea pe măsură ce situaţia economică se înrăutăţea, spre nemulţumirea taximetriştilor. Întrebarea profesorului către taximetrişi: „Dacă dumneata ai fi în locul medicului, ai lua mită?”. Răspunsul taximetriştilor, aşa cum a fost relatat de profesorul specialist în interacţiunea culturilor şi a civilizaţiilor: „Aş lua, da nu aşa mult!”.
Cea mai mare problemă identificată de experţii europeni la fondurile europene este lipsa de performanţă a managerilor.
„Mai bine aveţi angajaţi mai puţini şi mai bine plătiţi”, a declarat recent pentru ZF responsabilul pentru România al Directoratului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, Anton Schrag.