Grecia nu va primi următoarea tranşă dacă nu va lua noi măsuri de austeritate

Oficialii europeni au precizat că estimează plata tranşei până la mijlocul lunii iulie.

Grecia are nevoie de bani până la jumătatea lunii viitoare pentru a evita intrarea în default (incapacitate de plată).

Liderii europeni insistă ca deblocarea următoarei tranşe să fie condiţionată de aprobarea, de către parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale şi privatizarea activelor statului. Între timp, populaţia elenă îşi exprimă tot mai zgomotos dezaprobarea faţă de măsurile de austeritate şi privatizările impuse de instituţiile financiare internaţionale.

"Pentru a trece la plata următoarei tranşe, trebuie să fim siguri că parlamentul elen va da votul de încredere guvernului şi va susţine programul, aşa că decizia va fi luată la începutul lunii iulie", a declarat ministrul belgian al Finanţelor, Didier Reynders.

Moneda euro s-a depreciat uşor luni faţă de dolar pe pieţele asiatice, din cauza amânării.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au mai arătat, într-un comunicat emis luni dimineaţă la Luxemburg, după şapte ore de discuţii, că vor întocmi un al doilea program de bailout pentru Grecia. Statul elen a încheiat în luna mai a anului trecut un acord cu UE şi FMI pentru un împrumut extern de urgenţă de 110 miliarde euro, dar a ratat ţintele fiscale din programul economic şi are nevoie de extinderea finanţării pentru a nu intra în default în următorii doi ani.

Noul plan, care va fi prezentat la începutul lunii iulie, va cuprinde noi împrumuturi şi, pentru prima dată, o contribuţie din partea creditorilor privaţi ai statului elen, cărora li se va cere să-şi menţină expunerea pe Grecia prin achiziţii voluntare de noi obligaţiuni guvernamentale odată ce titlurile deja deţinute vor ajunge la maturitate.

Comunicatul transmis de miniştrii europeni nu precizează mărimea următorului pachet de bailout şi nici nu dă detalii despre amploarea sau tipul contribuţiei sectorului privat, pe care o descrie drept "substanţială".

Surse oficiale din zona euro au declarat pentru Reuters că următorul acord de finanţare externă care va fi încheiat cu Grecia se va derula până la sfârşitul anului 2014 şi va avea o valoare de 120 miliarde euro, formată din împrumuturi de urgenţă de 60 miliarde euro, o contribuţie de 30 miliarde euro a investitorilor privaţi şi atragerea a 30 miliarde euro din privatizări.

În încercarea de a câştiga consimţământul Băncii Centrale Europene, care se opune restructurării datoriilor Greciei pentru a evita un default în zona euro, miniştrii Finanţelor notează că rostogolirea obligaţiunilor deţinute de sectorul privat va fi făcută în aşa fel încât incapacitatea de plată va fi evitată, chiar şi într-o formă limitată, sau selectivă.

Subliniind faptul că actuala criză din Grecia a devenit o ameninţare pentru stabilitatea globală, ministrul japonez al Finanţelor Yoshishiko Noda a declarat că liderii financiari ai ţărilor G7 au discutat pe această temă într-o teleconferinţă susţinută în weekend.

Premierul elen George Papandreou a cerut duminică grecilor să susţină măsurile de austeritate pentru a evita un default "catastrofal". Într-o adresă către parlament, oficialul a cerut naţiunii să accepte creşterile de taxe, reducerile de cheltuieli şi planurile de privatizare.

"Consecinţele unui faliment violent sau ale ieşirii din zona euro vor fi catastrofale pentru populaţie, bănci şi pentru credibilitatea ţării", a afirmat el la începutul dezbaterii din parlament pentru votul de încredere cerut de noul cabinet, după remanierea efectuată săptămâna trecută de Papandreou.

Legislativul va decide marţi dacă acordă încrederea noului guvern Papandreou. Analiştii politici consideră că premierul va reuşi să se impună, însă opoziţia populaţiei faţă de austeritate şi privatizări pune situaţia sub semnul întrebării.

Mulţi investitori cred că datoria de stat a Greciei, de 340 miliarde euro (150% din PIB), este atât de mare încât programele de bailout gândite de UE şi FMI nu vor avea succes şi se va impune o soluţie mai radicală, precum impunerea unor pierderi masive creditorilor statului elen.