Grecia primeşte o nouă tranşă de 34.4 miliarde de euro. Creditorii au convenit modificări la programul de ajutor financiar pentru statul elen

Măsurile convenite, care includ reducerea dobânzilor la împrumuturile pentru Grecia la niveluri atât de reduse încât unele ţări vor înregistra pierderi, ar trebui să coboare nivelul de îndatorare al statului elen la 124% din PIB în 2020, comparativ cu estimarea anterioară, de peste 140% din PIB, potrivit Financial Times.

Zona euro va elibera o tranşă de 34,4 miliarde de euro din programul de ajutor pentru Grecia, după aprobarea modificărilor de către parlamentele naţionale. Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a afirmat că vizează o finalizare a plăţii până la 13 decembrie.

Fonduri de 9,3 miliarde de euro, reprezentând tranşe de asemenea amânate, vor fi eliberate în trei etape în primul trimestru al anului următor, în funcţie de îndeplinirea unor ţinte de reformă.

Mai multe elemente rămân, încă, nefinalizate, inclusiv un program de răscumpărare de obligaţiuni ale statului elen, al cărui succes este atât de incert, încât şeful FMI, Christine Lagarde, a declarat că Fondul nu va elibera contribuţia la ajutorul pentru Grecia până la finalizarea tranzacţiei.

Lagarde a minimalizat întârzierea, afirmând că FMI şi ţările euro au eliberat şi în trecut tranşele pentru statul elen în momente diferite. Divergenţa marchează, însă, tensiunile dintre Bruxelles şi Washington, care au forţat oraganizarea summit-ului de marţi, a treia reuniune care a discutat despre Grecia în tot atâtea săptămâni.

Fondul a presat pentru un acord care să aducă îndatorarea Greciei la 120% din PIB în 2020, obiectiv care ar forţează guvernele din zona euro să accepte unele pierderi pe finanţările acordate statului elen. Ţările creditoare, precum Germania, şi Olanda, s-au opus.

În schimbul acceptării unui procentaj mai ridicat în 2020, de 124% în loc de 120%, Lagarde a obţinut însă angajamentul reducerii îndatorării la un nivel "substanţial sub" 110% în 2022, promisiune care ar putea forţa ţările euro să acorde noi concesii Greciei în viitor.

În centrul înţelegerii pentru Grecia se află reducerea dobânzilor pentru împrumuturile acordate Atenei. Pentru creditele primite de Grecia prin primul program de ajutor extern, de 110 miliarde de euro, rata dobânzii va fi coborâtă cu un punct procetnual, la numai 0,5 puncte procentuale peste nivelul de pe piaţa interbancară. Impactul asupra datoriei este de circa 2 miliarde de euro, echivalent cu 2 puncte procentuale din PIB în nivelul îndatorării din 2020.

Unele ţări din zona euro, precum Spania şi Italia se împrumută la dobânzi considerabil mai mari decât cele de pe piaţa interbancară, astfel că vor fi nevoite să finanţeze Grecia în pierdere.

În plus, maturitatea împrumuturilor bilaterale şi ajutorului din al doilea pachet financiar, de 130 de miliarde de euro, va fi prelungită cu încă 15 ani. Dobânzile vor fi amânate 10 ani.

Un al doilea element important este acordul ţărilor din zona euro de a renunţa la fonduri de 7 miliarde de euro pe care ar fi trebuit să le primească ca urmare a profitului înregistrat de Banca Centrală Europeană din investiţiile în obligaţiuni ale statului elen. 

Aceşti bani vor fi transferaţi Greciei, cu un impact de 4,6 puncte procentuale de PIB în nivelul îndatorării din 2020.

O parte importantă a reducerii îndatorării rămâne să fie asigurată de programul de răscumpărare a obligaţiunilor elene, care se tranzacţionează în prezent pe piaţa financiară la preţuri mult sub valoarea nominală. Oficialii zonei euro au refuzat să dea detalii, afirmând că acestea ar putea conduce la creşterea preţurilor, subminând astfel succesul planului.

Citeşte şi: Grecia primeşte încă doi ani pentru ţinta de deficit. Germania neagă extinderea ajutorului financiar

Citeşte şi: ANALIZĂ - Criza din Grecia anulează progresul unei generaţii, iar clasa de mijloc revine la vatra strămoşească

Citeşte şi: Liderii UE îşi îndreaptă din nou atenţia către Grecia, după eşecul negocierilor privind bugetul