Grecia se arată dispusă la compromis, înainte de o întâlnire de urgenţă cu creditorii instituţionali

Ministrul elen de Finanţe Yanis Varoufakis a afirmat în faţa Parlamentului de la Atena că guvernul nu intenţionează să denunţe actualul program de salvare şi să lase bugetul să scape de sub control. El a spus că Grecia va aplica circa 70% din reformele deja incluse în actualul program cu creditorii ţării, relatează Bloomberg.

Una dintre concesiile guvernului este continuarea privatizării principalului port din Grecia, Pireu, care va fi anunţată de ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis, la reuniunea de urgenţă de miercuri cu miniştrii de Finanţe europeni. Liderii eleni anunţaseră anterior că vânzarea va fi blocată.

Vânzarea unei participaţii de 67% la Autoritatea Portuară Pireu este una dintre cele mai mari tranzacţii prevăzută în planul de privatizare convenit de guvernul anterior cu troica creditorilor.

Potrivit unor surse apropiate situaţiei, vânzarea portului ar putea aduce statului grec până la 800 de milioane de euro, iar ofertele angajante sunt aşteptate până la sfârşitul lunii martie.

Autorităţile de la Atena conveniseră cu creditorii că în acest an vor fi vândute active în valoare de 2,8 miliarde de euro, dar noul guvern insistă că unele dintre acestea nu vor mai fi valorificate, precum compania naţională de utilităţi.

"Partea elenă a intrat în negocieri de pe o poziţie de forţă dar foarte curând a realizat că situaţia este mai gravă decât s-a aşteptat, confruntându-se cu un zid de beton. Foarte rapid a început o întoarcere de 180 de grade. Varoufakis a început încet încet să toarne mai multă apă în vinul său", a declarat Aristides Hatzis, profesor asociat în drept şi economie la Universitatea din Atena.

Preţurile obligaţiunilor elene au crescut marţi pentru prima oară în ultimele cinci zile, investitorii sperând că ar putea fi spaţiu pentru un acord care să evite deficitul de finanţare al Greciei. Orice acord necesită însă ca Germania să îşi relaxeze poziţia faţă de Grecia, în blocajul cu creditorii legat de condiţiile programului de sprijin în valoare de 240 de miliarde de euro.

Randamentul obligaţiunilor elene pe termen de 10 ani a scăzut cu 0,5 puncte procentuale, la 10,2%. Indicele ASE al bursei din Atena a urcat cu până la 6,8%. De la venirea la putere a premierului Alexis Tsipras, pe 25 ianuarie, ASE a scăzut cu 3,8%.

Comisia Europeană a dezminţit în schimb informaţia că va prezenta miercuri o propunere de compromis, precizând că au loc contacte foarte intense între preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, premierul Tsipas şi alţi lideri, planul discutat fiind rămânerea Greciei în zona euro.

Potrivit Comisiei, aşteptările pentru un acord final în această săptămână sunt reduse.

Liderii eleni au încercat, înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe de miercuri, să atragă sprijin pentru o finanţare punte de 10 miliarde de euro, ca să câştige timp de negociere cu creditorii.

Varoufakis va propune miercuri suplimentarea cu 8 miliarde de euro a titlurilor de Trezorerie pe care statul elen le poate emite.

Liderii germani au spus însă că nu vor extinde asistenţa acordată Greciei, în lipsa unor condiţii. Merkel a declarat luni la Washington că actualele programe de sprijin reprezintă baza discuţiilor cu Grecia.

"Aştept ca Grecia să vină cu o propunere viabilă şi atunci vom discuta", a spus Merkel.

Lipsa unui acord riscă să lase Grecia fără finanţare, la sfârşitul acestei luni, când expiră actualul program de susţinere, situaţia care pune în pericol apartenenţa statului elen la zona euro.

Datoria publică a Greciei, de circa 320 de miliarde de euro, echivalează cu 175% din PIB.

Circa 100 de miliarde de euro din această datorie trebuie să anulată, pentru ca aceasta să fie viabilă, a declarat Matthieu Pigasse, şeful Lazard Financial Advisory, angajată de guvernul grec pentru consultanţă în administrarea datoriei publice şi management fiscal.

O astfel de restructurare ar aduce raportul dintre datoria publică şi PIB la 120% până în 2020 şi ar face povara datoriilor mai sustenabilă, a spus Pigasse.

În spatele retoricii publice, guvernul elen s-a arătat mai dispus să colaboreze, în discuţiile cu reprezentanţii troicii creditorilor (FMI, CE şi BCE), potrivit unui oficial reprezentând creditorii.

Doi alţi oficiali ai troicii au spus că Grecia ar putea beneficia de mai mult timp pentru a preznta propuneri complete, dacă premierul Tsipras va accepta necesitatea unui nou program, care ar include monitorizare şi angajamente de a nu renunţa la cele mai importante reforme din programul de salvare.

Noul guvern a anunţat o serie de măsuri precum majorarea treptată a salariului minim şi creşterea pragului pentru veniturile scutite de taxe. Planul va fi suspus miercuri unui vot de încredere în Parlament. Măsurile ar încălca însă termenii programului de salvare.

Tsipras a explicat că măsurile sunt necesare pentru atenuarea crizei umanitare din Grecia, după cinci ani de austeritate. Un sdondaj realizat de Skai Television a arătat că 72% dintre greci susţin tactica de negociere a guvernului.

Pe de altă parte, ministrul grec al Apărării, Panos Kammenos, a avertizat că Grecia ar putea împrumuta fonduri din "altă sursă" în cazul în care Guvernul condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras nu va ajunge la un acord cu partenerii din zona euro.

Kammenos a precizat că Grecia ar putea solicita finanţare din partea Statelor Unite, Chinei sau Rusiei.