Grecia trebuie să dea afară 150.000 de bugetari, aproape un sfert din numărul total

Statul avea aproape 670.000 de angajaţi în luna octombrie a anului trecut, cifră care nu include posturile din companii de stat, precum cele de transport public.

Identificarea posturilor redundante şi implementarea unui sistem care să asigure plecarea celor 150.000 de funcţionari publici este cea mai importantă precondiţie impusă de instituţiile financiare internaţionale pentru următoarea tranşă, de 2,8 miliarde euro, care ar trebui transferată statului elen în luna aprilie.

După mai mult de o săptămână de negocieri, cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord, potrivit Bloomberg.

"Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public este o parte importantă a programului şi este totodată una dintre cele mai dificile chestiuni din punct de vedere politic. Iar din perspectiva guvernului elen, care are în componenţă două partide de centru-stânga, este extrem de dificil să implementeze cu adevărat aceste concedieri. Mă tem că această problemă va rămâne un subiect de dispută la fiecare evaluare", comentează pentru Bloomberg Holger Schmieding, economist şef la Berenberg Bank, Londra.

Grecia are în derulare un acord de finanţare externă de 130 miliarde euro cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, în prelungirea unui program anterior de finanţare, de 110 miliarde euro. Guvernul elen trebuie să atingă numeroase ţinte stricte privind deficitul bugetar pentru a obţine tranşele din împrumut, inclusiv în privinţa reducerii numărului de funcţionari publici.

Anul trecut, instituţiile financiare internaţionale au amânat cu doi ani, până în 2016, termenele pentru atingerea ţintelor de reducere a deficitului bugetar, după formarea unui guvern sub conducerea premierului Antonis Samaras, care a găsit cu dificultate susţinere în Parlament în urma a două runde de alegeri cu rezultate fragmentate, în timpul cărora s-a pus în discuţie ieşirea statului din zona euro.

Potrivit condiţiilor din acordul de finanţare externă încheiat în 2010, Grecia trebuie să concedieze 25.000 de angajaţi din sectorul public în acest an şi un total de 150.000 până la finele lui 2015.

În timp ce salariile bugetarilor au fost reduse cu 20% în ultimii 4 ani, fără a pune la socoteală eliminarea unor sporuri şi bonusuri, locurile de muncă ale funcţionarilor publici din Grecia sunt protejate prin constituţie.

Aproximativ jumătate din cheltuielile publice ale guvernului elen reprezintă salarii şi pensii.

Guvernul s-a angajat să înlocuiască maximum 1 din fiecare 10 angajaţi care pleacă din sistem.

Numeroşi politicieni, inclusiv preşedintele Stângii Democrate, unul dintre cele două partide mai mici din coaliţia de guvernare, consideră că reducerea numărului de angajaţi din sectorul public va înrăutăţi situaţia din economie, aflată în cel de-al şaselea an consecutiv de recesiune.

Produsul Intern Brut al Greciei a scăzut cu 6,4% anul trecut, iar Comisia Europeană anticipează un declin de 4,4% pentru acest an.

Şomajul din Grecia a depăşit un sfert din forţa de muncă, iar rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) este de 57,5%, cea mai ridicată din zona euro.

Guvernul elen nu se mai finanţează din piaţă din aprilie 2010, fiind dependent în totalitate de finanţarea externă de la UE şi FMI şi de veniturile colectate din economie, insuficiente pe fondul recesiunii şi aparatului birocratic ineficient.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit în luna decembrie să transfere Greicie, până în martie, 49,1 miliarde euro din programul de finanţare externă, aproximativ jumătate din sumă fiind destinată recapitalizării băncilor. Grecia a primit 34,3 miliarde euro în decembrie, 9,2 miliarde euro în ianuarie, cu tranşe totalizând 5,6 miliarde euro programate pentru februarie şi martie. Contribuţia FMI pentru primul trimestru din acest an este de 3 miliarde euro.