Guvern: Faptele lui Videanu, Ariton şi Tudor Şerban la Hidroelectrica pot reprezenta abuz în serviciu

Constatarea este inclusă în raportul întocmit de Corpul de Control al Guvernului în urma verificărilor efectuate la Hidroelectrica.

În raport sunt indicate drept vinovate persoane care au ocupat funcţii de conducere în Ministerul Economiei, printre care foştii miniştrii Adriean Videanu şi Ion Ariton, precum şi fostul secretar de stat Tudor Şerban sunt menţionaţi în mod distinct.

În document se arată că, în perioada 2009-2011, Hidroelectrica a achiziţionat de la alţi producători de energie electrică, în baza unor contracte bilaterale, o cantitate de energie electrică de 7.871.495 MWh, iar de pe celelalte pieţe (piaţa pentru ziua următoare, piaţa de echilibrare şi ca parte responsabilă cu echilibrarea), cantitatea de 2.584.355 MWh.

Din cauza faptului că preţurile cu care Hidroelectrica a cumpărat, în baza contractelor bilaterale, energie electrică de la producători de energie din alte surse decât hidro au fost superioare preţului mediu la care societatea a vândut, la rândul ei, energie electrică, compania a înregistrat, ca urmare a vânzării energiei electrice achiziţionate în perioada 2009 - 2011, o pierdere totală în sumă de 553,1 milioane lei, pierdere ce a fost atenuată de profitul în valoare de 108,9 milioane lei obţinut de societate din vânzarea cantităţilor de energie electrică achiziţionate de pe celelalte pieţe de energie.

Ca urmare, pierderea înregistrată de Hidroelectrica din vânzarea întregii cantităţi de energie electrică ce a fost achiziţionată în perioada 2009 - 2011 de pe toate pieţele de energie (10.455.850 MWh), a fost în cuantum de 444,2 milioane lei.

Inspectorii guvernamentali arată că pierderea a fost determinată de anumiţi factori principali, şi anume intervenţia ilegală a unor persoane care au ocupat funcţii de conducere în Ministerul Economiei- ministru şi secretar de stat - care au avizat şi aprobat, după caz, note/memorandumuri ce au stat la baza încheierii de contracte/acte adiţionale având ca obiect cumpărarea de energie electrică de către Hidroelectrica în condiţii păgubitoare pentru societate şi acceptul reprezentanţilor Hidroelectrica de a sprijini interesele financiare ale producătorilor de energie din alte surse (mai ales producători de energie electrică pe baze termo), materializat în încheierea şi derularea unor contracte de vânzare - cumpărare a energiei electrice/acte adiţionale în favoarea acestor producători, contracte din executarea cărora societatea a înregistrat pierderi foarte mari.

Intervenţia persoanelor cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Economiei în legătură cu stabilirea condiţiilor contractuale şi a preţului energiei electrice cumpărată de Hidroelectrica de la alţi producători, în condiţii păgubitoare pentru companie, s-a realizat prin încălcarea dispoziţiilor legale şi a altor norme incidente, deoarece avizarea şi aprobarea notelor/memorandumurilor privind încheierea/modificarea contractelor de vânzare - cumpărare a energiei electrice reprezintă o imixtiune în activitatea operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului si constituie un act care limitează libertatea comerţului şi autonomia agenţilor economici, act interzis, în mod expres, de Legea concurenţei.

În acelaşi timp, prin avizarea şi aprobarea notelor/memorandumurilor şi fixarea condiţiilor contractuale, persoane din conducerea Ministerului Economiei şi-au depăşit atribuţiile de serviciu prevăzute de lege şi au influenţat, în mod direct, formarea preţului pe piaţa energiei electrice, fapt interzis de Legea energiei electrice.

Mai multe note/memorandumuri care au stat la baza încheierii/modificării contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice în defavoarea Hidroelectrica au fost avizate de Tudor Şerban, ulterior consilier al ministrului, care avea obligaţia de a-şi exercita mandatul cu prudenţa şi diligenţa unui bun administrator şi în interesul societăţii, "nu al altor producători concurenţiali de pe piaţa de energie:, afirmă inspectorii.

În document se arată de altfel că, în perioada 10 martie 2009 - 14 iulie 2010, Tudor Şerban a detinut atât funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, cât şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica, fără a exista aprobarea Guvernului în acest sens, fiind incidente prevederile potrivit cărora funcţia de secretar de stat este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor de preşedinte sau membru al consiliului de administraţie la societăţile comerciale şi la instituţiile publice.

Aprobarea participării secretarului de stat în calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica s-a făcut în baza unui memorandum întocmit la nivelul ministerului ce urma să fie aprobat de către primul-ministru, memorandum care nu a mai fost transmis Ministerului Economiei. Secretariatul General al Guvernului a comunicat însă Corpului de Control că în evidenţe nu există un memorandum aprobat de primul-ministru privind cumularea, de către Tudor Şerban, a funcţiilor de secretar de stat la Ministerul Economiei şi de membru/preşedinte al Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica.

În raport, Videanu este acuzat că, în calitate de ministru, a intervenit ilegal în aprobarea preţurilor şi prevederilor contractelor de vânzare-cumpărare energie electrică, şi a generat pagube deosebit de mari la Hidroelectrica. Astfel, se susţine că Adriean Videanu a aprobat mai multe note, modalitate prin care a intervenit în mod direct în relaţia contractuală existentă între Termoelectrica şi Hidroelectrica, în vederea susţinerii intereselor financiare ale Termoelectrica, aprobând majorarea preţului peste preţul reglementat de ANRE şi menţinerea acestuia la acelaşi nivel pe tot parcursul anului 2010, fapt ce a concurat la producerea unor pagube. patrimoniului Hidroelectrica în sumă totală de 167,9 milioane lei. După acelaşi sistem, Videanu a aprobat, la propunerea directorului general al Hidroelectrica, alte note şi a a intervenit, în mod direct, în relaţia contractuală existentă între Electrocentrale Deva S.A. (vânzător) şi Hidroelectrica (cumpărător), în vederea susţinerii intereselor financiare ale Electrocentrale Deva, aprobând majorarea preţului contractului şi/sau menţinerea acestuia peste preţul reglementat de ANRE pentru producătorul de energie electrică pe baze termo, fapt ce a concurat la producerea unor pagube patrimoniului Hidroelectrica în sumă de 95,3 milioane lei.

De asemenea, Videanu ar fi aprobat un memorandum privind modificarea în favoarea Complexului Energetic Turceni a contractului de vânzare - cumpărare a energiei electrice, prin stabilirea unui preţ superior preţului reglementat de către ANRE pentru producătorul de energie electrică pe baze termo, faptă prin care a contribuit la producerea unei pagube de 44,8 milioane lei patrimoniului Hidroelectrica. Videanu ar fi aprobat, încălcând dispoziţiile legale şi prevederile Codului comercial ai pieţei angro de energie electrică, şi o notă prin care a fost fixat preţul şi au fost stabilite alte condiţii de încheiere şi executare a unui contract de vânzare - cumpărare a energiei electrice în vederea susţinerii intereselor financiare ale Complexului Energetic Turceni, ca vânzător, cunoscând că acest contract este păgubitor pentru cumpărător din cauza preţului stabilit, aprobare în baza căreia a fost încheiat un contract din executarea căruia Hidroelectrica a înregistrat o pagubă în cuantum de 13,2 milioane lei.

Tot Videanu ar fi aprobat un memorandum prin care au fost modificate clauzele contractului de vânzare - cumpărare a energiei electrice încheiat între Complexul Energetic Rovinari şi Hidroelectrica, prin stabilirea unui preţ, pentru o parte din energia electrică livrată, superior preţului reglementat de către ANRE pentru producătorul de energie electrică pe baze termo, faptă prin care ministrul a concurat la producerea pagubei de 1,7 milioane lei patrimoniului Hidroelectrica.

Fostul ministru Ion Ariton este de asemenea acuzat că a intervenit, în mod direct, în favoarea Termoelectrica, Compelxului Energetic Craiova, Complexului Energetic Turceni, Electrocentrale Deva, SNLO Oltenia, Nuclearelectrica, în relaţia contractuală a acestor companii cu Hidroelectrica, şi a cauzat prejudicii totale de 169,8 milioane lei pentru Hidroelectrica.

În raport se afirmă că faptele foştilor miniştri Adriean Videanu şi Ion Ariton, precum şi ale foştilor secretari de stat Tudor Şerban şi Claudiu Stafie, ca şi ale directorului general Hidroelectrica şi altor reprezentanţi ai companiei pot întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

Acelaşi document aminteşte că, în perioada 2009 - 31 mai 2012, Hidroelectrica a vândut energie electrică în cantitate totală de 64.987.121 MWh, din care 45.498.300 MWh (reprezentând 70,01% din vânzări) pe piaţa contractelor bilaterale, air energia electrică tranzacţionată de Hidroelectrica pe piaţa contractelor bilaterale în perioada de referinţă a fost vândută în baza unor contracte comerciale directe, încheiate între societate şi cumpărători, nu prin intermediul Operatorului Pieţei de Energie Electrică. La 21 decembrie 2009, reprezentanţii Hidroelectrica au procedat, cu acordul Consiliului de Administraţie al societăţii, la prelungirea, cu cinci ani, a valabilităţii unui număr de trei contracte care expirau în perioada 2013 - 2014, încheiate cu Energy Holding., Buzmann Industries (devenită ulterior Alpiq Romlndustries) şi Ehol Distribution (devenită ulterior Alpiq RomEnergie), prelungire argumentată prin necesitatea asigurării garantării, în continuare, a unor credite pe termen lung contractate de la instituţii bancare, aflate în derulare, prin cesiunea veniturilor realizate din contractele de vânzare-cumpărare încheiate de societate pe piaţa contractelor bilaterale.

La 11 martie 2010, reprezentanţii Hidroelectrica au procedat, tot cu acordul Consiliului de Administraţie al societăţii, la prelungirea cu cinci ani, până 31 ianuarie 2018, şi a valabilităţii contractului de vânzare- cumpărare a energiei electrice încheiat cu Alro Slatina, schimbând modalitatea de actualizare a preţului de contract, în funcţie de fluctuaţiile cotatiilor aluminiului la bursa internaţională, în vederea susţinerii intereselor financiare ale cumpărătorului.

Inspectorii arată însă că, prin prelungirea cu cinci ani a fiecăruia din cele patru contracte anterior menţionate, cu mult înainte de expirarea valabilităţii acestora (4-5 ani) părţile au ocolit încheierea unor noi contracte de vânzare - cumpărare a energiei electrice, fiind încălcate, astfel, prevederile Regulamentului privind cadrul organizat de tranzacţionare a contractelor bilaterale de energie electrică, iar consecinţa acestor încălcări a constat în crearea unui dezavantaj economic pentru Hidroelectrica prin angajarea unor obligaţii contractuale ferme, pe termen lung, cu eludarea regulilor de transparenţă specifice pieţei concurenţiale şi cu riscul înregistrării de pierderi însemnate din executarea acestor contracte din cauza diferenţei între preţurile de vânzare stabilite în contracte (şi posibilitatea limitată de modificare a acestora) şi preţurile pe care societatea le putea obţine din vânzarea energiei electrice pe pieţele centralizate de energie administrate de OPCOM şi, concomitent, a unor avantaje patrimoniale celor patru societăţi comerciale cumpărătoare, atât prin limitarea posibilităţilor de ajustare a preţurilor de contracte, cât şi prin asigurarea unor însemnate cantităţi de energie electrică de la Hidroelectrica, care are costurile de producţie şi de livrare cele mai reduse.

Tot în raport se mai arată că, în perioada 2009 - mai 2012, deşi deţinea un aparat propriu de specialitate juridică, Hidroelectrica a contractat servicii de asistenţă juridică şi reprezentare cu diferite cabinete/societăţi de avocatură, în baza cărora a efectuat plăţi în sumă de 12,8 milioane lei a plătit pentru servicii juridice externe şi servicii de consultanţă, prestate atât în interes propriu, dar şi în interesul Ministerului Economiei şi al altor societăţi comerciale producătoare de energie electrică şi termică, suma totală de 5,3 milioane lei în vederea implementării măsurilor dispuse de minister pentru reorganizarea producătorilor de energie electrică şi termică de sub autoritatea acestuia, prin înfiinţarea unor companii naţionale. În plus faţă de plăţile efectuate de Hidroelectrica, ceilalţi producători de energie electrică şi termică aflaţi sub autoritatea ministerului au plătit, în acelaşi scop, suma de 4,3 milioane lei.

În opinia inspectorilor, plata de către Hidroelectrica a cheltuielilor efectuate în interesul Ministerului Economiei şi al altor producători de energie electrică şi termică aflaţi sub autoritatea ministerului a fost ilegală şi ineficientă din cauza faptului că procesul de reorganizare a producătorilor de energie nu a mai avut loc.

Corpul de control al primului-ministru va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu operaţiunile sau actele ilicite constatate în urma desfăşurării acţiunii de control la Hidroelectrica, care pot întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni, urmând ca organul de urmărire penală sau, după caz, instanţa de judecată, să hotărască asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunilor respective şi asupra vinovăţiei.

Raportul va fi transmis şi Consiliului Concurenţei, pentru verificarea modului în care intervenţiile persoanelor din conducerea Ministerului Economiei în activitatea comercială a Hidroelectrica şi în relaţiile contractuale dintre această societate şi alţi agenţi economici au afectat libertatea comerţului, autonomia agenţilor economici şi mediul concurenţial.

Raportul va fi transmis inclusiv Serviciului Român de Informaţii, "spre informare".

Premierul Victor Ponta a anunţat anterior că Guvernul va trimite către Direcţia Naţională Anticorupţie un raport din care rezultă că Hidroelectrica a fost prejudiciată de sute de milioane euro şi a apreciat că banii au ajuns "pe la Videanu şi PDL".

Hidroelectrica este deţinută de Ministerul Economiei şi se află în insolvenţă din iunie anul trecut, unul dintre motivele intrării în insolvenţă fiind contractele directe.