Guvernatorul Băncii Spaniei demisionează cu o lună înainte de expirarea mandatului, pe fondul crizei

Ordonez s-a întâlnit marţi cu premierul Mariano Rajoy, pe care l-a anunţat că se va retrage pe 10 iunie, oferindu-i mai puţin de două săptămâni pentru a găsi un succesor care să inspire încredere într-o instituţie foarte respectată în trecut pentru mecanismele de control al riscului.

Reputaţia Băncii Spaniei a fost distrusă de criza din sectorul bancar spaniol, sufocat de credite neperformante după prăbuşirea pieţei imobiliare. Criza din bănci ameninţă să împingă Spania către un acord de finanţare externă de o anvergură fără precedent, care ar pune sub semnul întrebării supravieţuirea monedei euro.

Cea mai recentă umilire a băncii centrale de la Madrid a avut loc săptămâna trecută, când guvernul spaniol a cedat presiunilor europene şi a contractat auditori independenţi pentru a examina situaţia băncilor din ţară, sub premisa lipsei de încredere în evaluările "autohtone" efectuate de Banca Spaniei.

Politicienii puterii şi miniştrii cabinetului Rajoy au dat vina "pentru toate relele" pe Ordonez, al cărui mandat de 6 ani ar fi trebuit să se încheie la 12 iulie.

Atacurile politice la adresa băncii centrale au subminat credibilitatea Spaniei pe pieţele internaţionale, într-o perioadă în care costurile de finanţare erau oricum aproape de niveluri nesustenabile tocmai din cauza riscurilor din sectorul bancar.

"Într-o perioadă când credibilitatea Spaniei este pusă la îndoială, credibilitatea instituţiilor spaniole nu ar trebui atacată de partide politice", comentează Antonio Barroso, analist politic la firma londoneză de consultanţă Eurasia Group.

Citeşte şi: Clienţii băncii spaniole Bankia au retras UN MILIARD DE EURO într-o săptămână

Ordonez a cerut să-şi apere prestaţia în faţa parlamentului, însă partidul de guvernare i-a blocat solicitarea. Politicienii l-au criticat pentru legături politice prea strânse cu opoziţia şi pentru că ar avea mai multă experienţă în domeniul juridic şi în ştiinţe economice, nu în finanţe.

"În acest moment este vorba mai mult de expertiza tehnică a unui candidat decât de legăturile politice. Guvernul are nevoie de cineva care poate da mâna cu BCE, poate vorbi cu presa şi este respectat la Bruxelles", spune Barroso.

Guvernul spaniol continuă să excludă varianta accesării de ajutoare europene de urgenţă pentru bănci. Însă costurile de 23,5 miliarde euro pentru salvarea instituţiei de credit Bankia de la colaps a reaprins temerile că nota de plată a "curăţeniei" din sectorul bancar spaniol va fi prea ridicată pentru un buget de stat apăsat de recesiune şi de un şomaj de aproape 25%. Bankia este de departe cea mai mare "bancă-problemă" din Spania.

Vineri, guvernul spaniol l-a numit pe Luis Maria Linde, fost director general la Banca Spaniei, în consiliul guvernator al instituţiei, generând speculaţii că Linde ar putea fi varianta aleasă de Rajoy penru înlocuirea lui Ordonez.

Linde este însă aproape de vârsta de pensionare de 70 de ani stipulată în statutul Băncii Spaniei, astfel că nu ar putea duce la bun sfârşit un mandat de şase ani.

Surse bancare au declarat că cel mai "solid" candidat ar fi Jose Luis Gonzalez-Paramo, membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, al cărui mandat se apropie de sfârşit. Paramo ar fi un candidat respectat pe plan internaţional.

Alţi candidaţi ar putea fi Jose Maria Roldan, actualul director de reglementare al Băncii Spaniei, care a apărat politica instituţiei în perioada de criză; Antonio Saniz de Vicuna, avocat la BCE; Belen Romana, membru în consiliul de administraţie al băncii Banesto, controlată de gigantul Santander; Jose Vinals, şeful diviziei pieţel de capital din cadrul FMI, care a lansat devreme avertismente privind problemele Bankia.