Guvernatorul BNR este îngrijorat de o situaţie care ne face „unici în regiune”. Lucrurile trebuie ţinute sub control

"Spunem frecvent, de fiecare dată când avem ocazia: preocupante, element de îngrijorare, nu de panică însă, sunt deficitele ţării. Suntem preocupaţi de mărimea deficitelor. Când ai deficit bugetar, al doilea lucru de făcut când constaţi că ai deficit, deci n-ai bani, te gândeşti de unde să-i împrumuţi. A doua judecată este aşa: cam cât de mari sunt deficitele astea şi care sunt disponibilităţile, de lei, de monedă, cu care se poate finanţa deficitul de pe piaţa internă. Din experienţa mea, din '92 sau 93' încoace, mereu, în fiecare an, Romania a avut o nevoie mai mare de finanţare, chiar când a avut deficite mai mici, decât ce putea să ofere piaţa internă. Deci împrumutul de pe piaţa internaţională este o dovadă de responsabilitate. Am salutat această reuşită a Ministerului de Finanţe, cu acest împrumut care este mare, dar care e mare pentru că avem deficite mari, nu pentru că e aşa, în general mare. Aşa cum am salutat şi împrumutul făcut în vară de ministrul de finanţe de atunci. Este un act de responsabilitate, nu de iresponsabilitate. Altminteri, daca ai încerca să iei toţi banii din piaţa internă, la mărimea deficitului, tare mă tem că dobânzile s-ar duce foarte puternic în sus şi se creează şi un cerc vicios când vezi că dobânzile se duc în sus şi că nu sunt bani suficienţi, (iar) creditorii devin mai reticenţi în a împrumuta statul român", a spus, vineri, guvernatorul BNR.

Isărescu a spus că împrumuturile statului sunt foarte mari, ceea ce e normal să ne sperie, însă de speriat ar trebui să fie dimensiunea deficitelor şi a cheltuielilor care se fac nu din veniturile bugetare, ci din aceste împrumuturi.

"Dobânzile au fost rezonabile faţă de mărimea deficitului pe care îl are România. Deficitul de peste 3% este mare, dar înmultiţi cam cu 5 ca să vedeţi cam care este lipsa de bani a bugetului, adică care sunt cheltuielile care se fac nu din veniturile bugetare ci din împrumuturi. Sume foarte mari. În plus, este nevoie să refinanţăm datoria publică, parte din ea ajunge la scadenţă. Sumele sunt foarte mari, bineînteles că ele sperie, dar mesajul meu este următorul şi o spun în clar: ar trebui să ne sperie deficitele bugetare, dacă vrem să ne speriem. Dar, deocamdată le putem finanţa şi adaug că, având în vedere această dimensiune a deficitelor bugetare ale ţării, Ministerul de Finanţe a reuşit şi la sfârşitul anului trecut, şi în ianuarie şi început de februarie, să se împrumute la dobânzi rezonabile", a precizat Mugur Isărescu.

El a spus că la dobânzile "rezonabile" la care s-a împrumutat statul în ultimele trei luni a contribuit şi abundenţa de bani de pe plan internaţional. Acesta a spus că speră ca discuţia despre împrumuturi să se încheie şi aceasta să se ducă "uşor-uşor" spre deficitele bugetare.

"Sper să se încheie discuţia pe împrumuturi şi să se ducă uşor-uşor pe deficite, că acolo e problema. Nu că îţi finanţezi (deficitul), păi ce vreţi să facem… să angajezi nişte cheltuieli în numele statului român şi să nu le faci pentru că nu ai bani? Acolo trebuie să ajungem? Deci problema este deficitul, cât este de mare. Şi, mai sper eu, pentru a putea să participăm şi noi la discuţii, că altfel nu o să putem să participăm, îmi pare rău, să se termine discuţia că «sunt sau nu sunt bani». Când ai deficite nu ai bani, te împrumuţi. Lucrurile trebuie ţinute sub control", a spus guvernatorul.

Mugur Isărescu a mai notat că România este într-o situaţie unică în regiune, cu cele mai mari deficite şi în creştere.

"Suntem într-o situaţie unică în partea asta a Europei. Bulgaria are surplus bugetar, toţi zicem că intră în zona euro. Păi are surplus bugetar, nu deficit, mai mare de 3%. Polonia şi-a construit bugetul pe anul ăsta pe un buget aproape echilibrat. Ungaria are un deficit de vreo 2-3%, sub limita de 3%, dar are surplus în balanţa comercială. Bulgaria are surplus în balanţa comercială, exportă mai mult decât importă. România a ajuns, din păcate, într-o situaţie unică: avem cele mai mari deficite, şi în creştere. Pe de o parte, trebuie să ne împrumutăm, piaţa internă nu poate oferi sumele necesare, s-a reuşit până acuma să se păstreze un relativ echilibru, dar pe de altă parte cred că trebuie să ne adresăm problemei deficitelor gemene cu toată seriozitatea şi suntem gata să participăm la o dezbatere serioasă. (…) Avem un organism care, prin lege, are aceste atribuţii. Se numeşte Consiliul Fiscal. Hai să-l ascultăm. Foarte bine că îşi dau mulţi cu părerea, îi salutăm pe toţi, dar ar fi bine să îşi dea cu părerea pe opiniile Consiliului Fiscal. Eu nu pot să comentez acum în două cuvinte când opinia Consiliului Fiscal are câteva pagini îndesate de idei", a conchis guvernatorul Mugur Isărescu.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, dar a redus ratei rezervei minime obligatorii aplicabile depozitelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la 8 la sută.