Guvernul a decis formarea unui comitet de politici publice,cu experţi români şi străini neremuneraţi

Constituirea comitetului a fost decisă pe baza unui memorandum prezentat în şedinţa de miercuri a Guvernului, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

"Comitetul va fi format din experţi români şi străini, neplătiţi pentru activitatea lor, care vor furniza, la cerere, expertiză pentru planificarea strategică a politicilor publice. Noua structură este formată la recomandarea Băncii Mondiale", au arătat sursele.

Agenţia MEDIAFAX a anunţat, la începutul lunii ianuarie, după o întâlnire a premierului Emil Boc cu Philippe Le Hourerou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, că reprezentanţii Guvernului şi cei ai Băncii Mondiale au convenit să înceapă aplicarea planului de acţiuni elaborat în urma recomandărilor instituţiei financiare şi care urmăreşte, în principal, simplificarea mediului de afaceri şi reducerea birocraţiei.

Planul va fi derulat de un grup de lucru, ai cărui membri vor avea asistenţa tehnică a Băncii Mondiale, inclusiv cu experţi străini. Grupul de lucru va monitoriza şi viitoarele proiecte de investiţii finanţate de Banca Mondială în România, au declarat atunci surse guvernamentale.

În raportul înaintat anul trecut Guvernului, Banca Mondială a atenţionat că bugetul României este lipsit de credibilitate, fapt care afectează disciplina fiscală, iar dezechilibrele fiscale şi bugetare au crescut.

În urma acestui raport a fost redactat un plan de acţiuni. Documentul, prezentat anul trecut de MEDIAFAX, relevă printre altele că va fi înfiinţată o secţie pentru controlul cartelurilor care afectează concurenţa pe piaţă, vor fi suplimentate ajutoarele de stat pentru investiţii care generează afaceri în activităţi adiacente şi se va analiza varianta introducerii managementului privat în companiile din transport monitorizate cu FMI.

Consiliul Concurenţei se va implica în procedurile de achiziţie/licitaţie, pentru respectarea regulilor de concurenţă, şi va fi înfiinţată o "unitate de advocacy" (asistenţă-n.r.) care să emită cel puţin 20 de recomandări pentru descurajarea practicilor anticoncurenţiale până în anul 2012.

Va fi însă înfiinţată şi o "unitate dedicată pentru carteluri", care să iniţieze cel puţin 20 de inspecţii inopinate anual pentru a verifica posibile probleme de concurenţă pe piaţă.

Inspectorii din cadrul Consiliului Concurenţei vor fi remuneraţi la nivelul magistraţilor sau al angajaţilor din Banca Naţională a României, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ori Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, instituţii care nu intră sub incidenţa Legii salarizării unitare din sectorul public, astfel încât rata fluctuaţiei de personal să scadă sub 5%. În acelaşi timp, o sumă reprezentând 10% din amenzile şi taxele aplicate de Consiliul Concurenţei ar urma să nu mai fie vărsată la bugetul de stat, ci folosită ca fond de premiere pentru inspectori.

Documentul mai relevă că Guvernul va introduce clauze de confidenţialitate şi de neconcurenţă pentru inspectorii Consiliului Concurenţei şi va stabili prin legislaţie o perioadă denumită de "carantină", în care personalul, managerii sau membrii plenului să nu poată părăsi instituţia pentru a ocupa în sectorul privat poziţii direct legate de activităţile în care sunt implicaţi.

În instituţiile publice vor fi desemnate persoane a căror responsabilitate va fi să adune informaţii şi date privind problemele care ar putea afecta concurenţa.

Pentru limitarea deficitului bugetar, Guvernul va menţine dreptul Ministerului Finanţelor de a ajusta unilateral solicitările bugetare ale ministerelor, în cazul în care acestea depăşesc plafoanele bugetare aprobate, iar funcţia ministerului de monitorizare a companiilor de stat va fi întărită.

Planul de acţiune al Guvernului mai relevă că nivelul total al măsurilor de ajutor de stat, exprimat ca procent din PIB, va fi redus progresiv, dar procentul ajutorului de stat acordat pentru obiective orizontale (investiţii care să genereze afaceri în activităţi adiacente -n.r.) va creşte, într-un interval maxim de 18 luni, de la 77%, în 2008, la aproape 90%, în 2013, din totalul ajutoarelor acordate.