Guvernul adoptă lista proiectelor pe care România la va propune la Summitul Celor Trei Mări

„Azi vom adopta trei Memorandumuri cu privire la lista naţională de proiecte prioritare pe care România le va promova în cadrul viitorului Summit al <Iniţiativei celor Trei Mări> ((Baltică – Adriatică – Neagră - n.r.), organizat în premieră în ţara noastră, la Bucureşti, în perioada 17-18 septembrie 2018. Cele şase proiecte care vor fi propuse de România vizează cooperarea cu statele participante la <Iniţiativa celor Trei Mări> în trei domenii de importanţă strategică de pe agenda regională şi europeană, respectiv digital, energie şi transporturi. Elaborarea proiectelor a implicat un proces de atentă analiză, precum şi un efort conjugat la nivel interministerial", a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de joi a Executivului.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, pe 7 august, că sunt bani prevăzuţi în buget pentru Summit-ul Celor Trei Mări. Reacţia ministrului a venit vine după ce Administraţia Prezidenţială a criticat rectificarea bugetară a Guvernului, precizând că, prin tăierea fondurilor Preşedinţiei, România nu-şi va putea păstra angajamentele, precum Summit-ul celor 3 mări.

„Bugetul Administraţiei Prezidenţiale pe 2018 a fost stabilit în cuantum de 57,558 de milioane de lei, tocmai pentru că aceasta este suma necesară susţinerii în mod corespunzător a activităţii preşedintelui României. În contextul unei rectificări negative de o asemenea anvergură România nu va putea fi reprezentată şi nu va putea să-şi onoreze angajamentele internaţionale asumate, cum ar fi găzduirea şi organizarea Summit-ului „Iniţiativei celor 3 mări” şi evenimentele din 2019, prilejuite de exercitarea de către România a Consiliului Uniunii Europene. Partenerii externi ai României vor afla astfel că Guvernul blochează angajamentele noastre.”, a declarat purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Mădălina Puşcalău, într-o declaraţie de presă susţinută la Cotroceni.

Ea a mai spus că Summit-ul presupune participarea a 12 şefi de stat din Europa centrală şi de sud est, a preşedintelui Comisiei Europene, precum şi a unor invitaţi de nivel înalt din SUA şi din conducerea instituţiilor financiare europene şi internaţionale.