Guvernul angajează experţi privaţi cu 280 euro/zi, pentru a preveni pierderea fondurilor UE

Experţii, care vor încasa peste 6.000 de euro pe lună, vor fi selectaţi în baza unor contracte încheiate de Ministerul Fondurilor Europene cu aproape 40 de firme de consultanţă şi resurse umane, în majoritate cu sediul înregistrat în apartamente din Bucureşti, Timişoara, Baia Mare, Deva, Buzău, Alba Iulia, Ploieşti, Cluj-Napoca, Petroşani, Brăila, satul Ostratu din comuna Corbeanca şi Bragadiru, care trebuie să propună astfel de persoane.

Durata contractului de "închiriere" a experţilor va fi de 24 luni, iar banii acordaţi acestora vor fi asiguraţi atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât şi de la bugetul de stat.

Valoarea totală a serviciilor va depăşi 7,7 milioane euro, fără TVA, iar ministerul are dreptul să majoreze bugetul în funcţie de fondurile suplimentare care pot fi asigurate.

Statul aşteaptă de la aceşti experţi să verifice o cerere de rambursare în cel mult 5 zile lucrătoare şi o cerere de finanţare în maximum 15 zile lucrătoare, prelungirea fiind posibilă doar în cazuri excepţionale şi temeinic justificate. Este luat însă în calcul riscul că un grad ridicat de "încărcare" a personalului poate conduce la "disponibilitatea redusă" a acestuia de a efectua serviciile.

Argumentul invocat pentru angajarea acestor experţi privaţi este că Guvernul încearcă să evite situaţia în care la sfârşitul acestui an ar urma să piardă 6,5 miliarde euro din fondurile europene puse la dispoziţia României pentru perioada 2007–2013, iar autorităţile dispun de resurse umane insuficiente în raport cu numărul mare de proiecte depuse şi neevaluate şi cel al cererilor neprocesate pentru rambursarea de cheltuieli.

"Anul 2013 este unul crucial în ceea ce priveşte recuperarea întârzierilor în absorbţia fondurilor europene, cu perspective deosebit de importante pentru conturarea următorului cadru de programare financiară 2014-2020. Obiectivul major pe termen mediu al Ministerului Fondurilor Europene este evitarea pierderii de fonduri europene la data de 31 decembrie 2013. Realizarea acestor ţinte este condiţionată de adoptarea unor măsuri urgente care să conducă la eliminarea blocajelor din calea funcţionării normale a autorităţilor din sistemul de management al instrumentelor structurale", se arată într-un document oficial.

Corpul Experţilor în Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune a contestat procedura decisă de minister pentru atribuirea contractelor, arătând că a fost aplicată o procedură competitivă, deşi valoarea estimată a contractului, de peste 7,7 milioane euro, depăşeşte pragul prevăzut de legislaţia achiziţiilor publice, pentru a justifica procedura aleasă.

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins însă cererea de suspendare a procedurii de atribuire.

România, alături de Slovacia, ar putea beneficia de un an în plus pentru a cheltui fondurile disponibile pentru perioada 2007-2013, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene ce oferă o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita bani de la UE, precum şi reducerea riscului de pierdere a sumelor.

Preşedintele Traian Băsescu declara atunci că prin această concesie acceptată de Consiliul European, România va putea evita dezangajarea a cel puţin 4 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate în actualul exerciţiu bugetar, 2007-2013.

Rata de absorbţie a fondurilor de coeziune de către România era la 17 mai de 14,37%, adică 2,761 miliarde de euro, raportat la cheltuielile rambursate de Comisia Europeană. România are la dispoziţie în perioada 2007-2013 suma de 19,5 miliarde de euro la capitolul fonduri de coeziune.