Guvernul cere la Bruxelles o nouă derogare pentru taxarea inversă la cereale, pentru încă doi ani

Prin introducerea taxării inverse la comerţul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial.

Scrisoarea adresată Comisiei Europene (CE) privind prelungirea acestei derogări a fost semnată luni de către Liviu Voinea, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Contactat de MEDIAFAX, secretarul de stat a precizat că, în luna iulie, a avut o discuţie pe această temă cu comisarul european pentru Fiscalitate, Algirdas Semeta, în care a anunţat intenţia României de a solicita prelungirea termenului în care poate fi aplicată taxarea inversă la cereale şi că scrisoarea semnată la începutul acestei săptămâni urmează să fie transmisă la Bruxelles.

Surse oficiale au arătat totodată că Bulgaria şi Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz faţă de România din partea Comisiei Europene, în condiţiile în care solicitarea statelor vecine ar fi acceptată, ar genera un caz de discriminare.

În iunie 2011, Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale şi plante tehnice pentru o perioadă de doi ani, autorităţile susţinând atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea "firmelor fantomă" care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată.

Ministerul Finanţelor estima că taxarea inversă la cereale şi plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în 2011 şi 410 milioane lei în 2012.

Iniţial, Guvernul a solicitat o derogare de la regimul normal de aplicare a TVA prin taxarea inversă pentru livrările de bunuri din interiorul ţării la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine şi produse de panificaţie. Cererea a fost însă respinsă de către oficialii de la Bruxelles, iar Executivul a restrâns sfera produselor pentru care solicita derogare la cereale şi plante tehnice, respectiv pentru porumb, grâu, orz, orzoaică, secară, soia, rapiţă, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr.

Potrivit datelor oficiale, România pierde anual din comerţul cu cereale sume de ordinul miliardelor de lei ca urmare a neplăţii TVA la bugetul de stat datorat pe circuitul comercial de către firmele de tip fantomă.