Guvernul estimează un plus imediat de peste 950 milioane lei din măsurile asumate pentru cheltuieli

Astfel, impactul financiar la bugetul general consolidat al proiectului de lege pentru reorganizarea agenţiilor şi reducerea cheltuielilor publice este estimat pentru acest an la un plus de 954,4 milioane lei.

Pentru 2010, impactul financiar prognozat este însă unul negativ, de -207,5 milioane lei, urmat însă în anul următor de un plus de 15,9 milioane lei la bugetul consolidat.

Pentru intervalul 2012-2013, Guvernul estimează un plus bugetar de 132,1 milioane lei (în 2012) şi 139,1 milioane lei (în 2013), media celor cinci ani fiind una pozitivă, de 206,8 milioane lei.

Prognozele se bazează pe o reducere de venituri la bugetul consolidat de 617,2 milioane lei corelată cu o diminuarea a cheltuielilor de 1,5 miliarde lei, reprezentând doar cheltuieli de personal.

Cheltuielile de personal vor scădea astfel cu 1,5 miliarde lei în 2009, cu 218,8 milioane lei în 2010, cu 228,8 milioane lei în 2011, cu 240,7 milioane lei în 2012 şi cu 253,8 milioane lei în 2013, cu o medie a celor cinci ani de -502,8 milioane lei.

Reducerea de venituri va rezulta din scăderea încasărilor din impozitul pe venit (-152,7 milioane lei) şi din contribuţii de asigurări sociale (-464,5 milioane lei).

Veniturile la bugetul consolidat sunt indicate în scădere şi pentru următorii ani, ca efect al acestor măsuri, cu minusuri de 426,2 milioane lei în 2010, 212,9 milioane lei în 2011, 108,7 milioane lei în 2012 şi 114,8 milioane lei în 2013 (medie pe cinci ani de -296 milioane lei).

La estimarea veniturilor au fost luate în calcul scăderi de sume din impozitul pe venit (-22,6 milioane lei în 2010, -23,8 milioane lei în 2011, -25,5 milioane lei în 2012 şi -27,1 milioane lei în 2013) şi din contribuţii de asigurări sociale (-75,6 milioane lei în 2010, -79,1 milioane lei în 2011, -83,2 milioane lei în 2012 şi -87,7 milioane lei în 2013). Din impozitul pe profitul reinvestit sunt indicate scăderi de venituri doar în 2010 (-328 milioane lei) şi 2011 (-110 milioane lei).

"Din perspectivă socială, proiectul va atrage reducerea unui număr substanţial de posturi din sistemul bugetar (la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, a regiilor autonome, companiilor naţionale, societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat), limitând, astfel, efortul contribuabililor în susţinerea aparatului administrativ", se arată în document.

Guvernul arată că actuala criză economică, fenomen mondial ce afectează structural economia românească, impune adoptarea unor măsuri cu caracter excepţional, care, prin eficienţa si promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale şi să creeze premisele relansării economiei naţionale. Totodată, aceste masuri trebuie sa asigure îndeplinirea obligaţiilor decurgând din Memorandumul de Înţelegere încheiat intre Guvern ş Comisia Europeană şi Acordul Stand-by încheiat între România si Fondul Monetar Internaţional.

Guvernul arată în acelaşi timp că la promovarea deciziilor privind acordarea de zile libere fără plată, compensarea muncii suplimentare cu ore libere, extinderea perioadei pentru plata primei de concediu şi reducerea unor indemnizaţii au fost atent considerate standardele constituţionale şi convenţionale in materia respectării drepturilor fundamentale, în special a dreptului la muncă.

"Dreptul la muncă (inclusiv plata salariului) este un drept expres menţionat în Constituţie, dar, în acelaşi timp, un drept relativ, în înţelesul dat acestui concept de Legea Fundamentala şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (drept al cărui exerciţiu poate fi supus unor restrângeri). Limitările aduse exerciţiului acestui drept trebuie să respecte exigentele art. 53 din Constituţie, jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, precum şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului. Restrângerea exerciţiului dreptului are ca unic scop evitarea riscului iminent al instabilităţii economice a ţării, instabilitate generată de un fenomen de criză financiară mondială ale cărei dimensiuni nu au putut fi prognozate", arată Executivul.

Guvernul susţine totodată că prin aceste măsuri se urmăreşte apărarea ordinii publice, salvgardarea funcţionării instituţiilor statului fiind o condiţie obligatorie pentru protejarea ordinii publice, "or funcţionarea instituţiilor publice este pusă în pericol, în condiţiile existenţei premiselor economice pentru apariţia unei stări de incapacitate financiară a statutului".

Executivul arată în acelaşi timp că procedura cumulului pensiei cu un venit salarial provenit dintr-o activitate profesională remunerată de la bugetul de stat în limita unui plafon valoric este practicată în mai multe ţări ale Uniunii Europene (Franţa, Portugalia, Grecia), iar în alte ţări din Europa cumulul pensiei cu salariul nu este posibil (Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Cehia, Germania).