Guvernul Greciei discută noi propuneri de reformă, pentru a evita defaultul datoriilor

Membrii Executivului concep un plan prin care speră că îndeplinească ţintele bugetare cerute de creditori, care se concentrează mai mult pe eliminarea facilităţilor fiscale decât pe tăieri de pensii.

Noile propuneri pregătite de Guvern includ eliminarea multor facilităţi fiscale, respectiv exceptări de la plata impozitului pe venit, capital, carburanţi, vânzările de retail şi alte taxe.

Autorităţile speră că veniturile suplimentare astfel obţinute vor permite reduceri mai mici ale pensiilor, astfel încât pachetul de măsuri să fie mai puţin dureros pentru Guvern din punct de vedere politic.

Planul este pregătit de vicepremierul Yannis Dragasakis împreună cu mai mulţi membri ai Guvernului, dar nu este clar dacă va fi aprobat de Guvern.

Grecia se află sub o mare presiune să convingă creditorii că are ţinte fiscale ambiţioase, înainte de reuniunea de luni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, urmată în aceeaşi zi de o întâlnire a şefilor de guvern.

Măsurile de respectare a ţintelor fiscale au devenit o condiţie esenţială pentru deblocarea ajutorului financiar în lipsa căruia ţara va intra în incapacitate de plată în următoarele câteva săptămâni.

Grecia mai mare de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare de 240 de miliarde de euro care se încheie pe 30 iunie. Statul elen trebuie să plătească FMI datorii de aproximativ 1,5 miliarde de euro scadente la sfârşitul acestei luni. De asemenea, în iulie şi august ajung la scadenţă obligaţiuni guvernamentale deţinute de Banca Centrală Europeană.

Potrivit unor oficiali europeni, dacă luni nu se va ajunge la un acord, este posibil ca Grecia să fie nevoită să introducă rapid măsuri de control al capitalului.

BCE a majorat miercuri finanţarea de urgenţă destinată băncilor elene prin programul ELA cu 1,1 miliarde de euro, la 84,1 miliarde de euro, iar un oficial grec a declarat că instituţia a luat vineri o decizie similară, dar nu a precizat suma.

Eşecul negocierilor de luni ar putea determina BCE să limiteze lichidităţile puse la dispoziţia instituţiilor financiare elene, potrivit surselor europene, iar o astfel de decizie ar obliga autorităţile de la Atena să plafoneze retragerile de fonduri din bănci, transferurile de bani în străinătate şi alte tranzacţii financiare.