Borges a arătat că statul elen, grav afectat de criza datoriilor, are un portofoliu extraordinar de active care poate fi valorificat.
În opinia sa, privatizările vor avea un efect crucial de creştere a încrederii şi vor contribui la reducerea datoriilor.
„Cu cât vor începe mai repede, cu atât vor adăuga un element de credibilitate”, a spus el.
Până în prezent, autorităţile de la Atena s-au angajat la vânzarea unor active de 50 de miliarde de euro, sumă suficientă pentru reducerea datoriilor cu echivalentul a 18% din PIB, până în 2020. Programul se confruntă deja cu opoziţia politică din Grecia, iar analiştii au avertizat că ar putea avea loc întârzieri substanţiale, de natură tehnică şi legală.
În timp ce investitorii se tem de o restructurare a datoriilor, liderii din zona euro se concentrează tot mai mult pe privatizări, ca o soluţie de salvare a Greciei.
Inspectori ai UE şi FMI evaluează în această săptămână progresele realizate de autorităţile elene în aplicarea reformelor economice, de care depinde continuarea programului de susţinere de 110 miliarde de euro.
FMI nu subestimează dificultăţile implicate, dar 50 de miliarde de euro „reprezintă probabil sub 20% din activele din Grecia care pot fi privatizate”, a spus Borges.
Statul grec deţine proprietăţi de 280 de miliarde de euro, precum şi participaţii la companii, a adăugat oficialul Fondului.
Borges a arătat că crizele datoriilor din Portugalia, Irlanda şi Grecia sunt „separate” de ceea ce se întâmplă în restul Europei.
„În urmă cu un an, eram mult mai îngrijoraţi de extinderea crizei în Europa”, a spus el, refuzând să comenteze posibilele efecte ale unui default al Greciei.
El s-a referit totuşi la avertismentele Comisiei Europene, care consideră că impactul va fi sever.