Guvernul introduce coduri etice de administrare a fondurilor de pensii, pentru încrederea populaţiei

Codurile vor fi elaborate de Casa Naţională de Pensii şi implementate în perioada 2011-2013, relevă un document guvernamental.

"Statul are responsabilitatea de a administra eficient şiechitabil fondurile de pensii şi asigurări sociale, cât şi cele cu destinaţe specială şi de a împărţi, de asemenea, responsabilitatea pentru modul în care se comportă companiile în care aceste fonduri investesc, ce produc acestea, cât şi impactul lor asupra diverselor comunităţi. Întrucât fondurile administrează o bună parte din bunurile ce aparţin societăţii, este necesar ca cetăţenii români să aibă încredere în modul de administrare a acestor fonduri", se arată în document.

Un alt argument invocat pentru introducerea unor astfel de coduri etice este acela că încrederea şi legitimitatea acestor instrumente financiare sunt în mare parte construite pe transparenţa investiţiilor, a rezultatelor şi a strategiei fiecărui fond.

"În acest sens se va acţiona pentru adoptarea de coduri etice de administrare ale acestor fonduri, prin consultare publică extinsă şi mediatizare pentru a asigura transparenţa totală asupra modului de funcţionare a fiecărui fond, asigurarea de tratament egal pentru toţ acţonarii, asigurarea respectării drepturilor tuturor acţonarilor, inclusiv libera exercitare a dreptului de proprietare, asigurarea unor modele de compensare clar stabilite, rezonabile ş orientate către interesul acţonarilor. De asemenea, se va urmări ca atât instituţile statutului, cât ş cele din sectorul bancar să desfășoare activităţ de informare transparentă a populaţei privind serviciile oferite", relevă documentul.

Fondurile de pensii private obligatorii şi facultative au înregistrat, anul trecut, un profit net cumulat de 448,1 milioane lei (106,4 milioane euro), în creştere cu 61% faţă de 2009. Niciunul dintre cele 22 de fonduri de pensii private nu au înregistrat pierderi în anii 2009 sau 2010.

Pe Pilonul II (pensii private obligatorii) sunt prezenţi nouă administratori, în timp ce segmentul Pilonului III (pensii facultative) numără 13 fonduri.

La finele lunii martie, activele nete ale fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) au atins 5,24 miliarde lei, în creştere cu 12,6% faţă de nivelul din decembrie 2010, în timp ce numărul participanţilor a urcat cu 1,8%, la 5,5 milioane, potrivit CSSPP.

Defalcat, Pilonul II totalizează active nete de 4,88 miliarde lei, cu 12,8% mai mult faţă de finele anului precedent, iar Pilonul III active de 363,4 milioane lei.

La finele anului 2010, la fondurile de pensii facultative contribuiau 221.600 de persoane. În 55% dintre cazuri, contribuţia este suportată exclusiv de angajator, care oferă pensia facultativă ca parte a pachetului de beneficii salariale. În 33% dintre cazuri, participanţii individuali îşi achită singuri contribuţia, iar în 12% dintre cazuri contribuţia este mixtă (angajator+angajat).

Primele contribuţii la Pilonul III au fost virate în mai 2007, iar un an mai târziu la Pilonul II.

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea, a declarat, la sfârşitul lunii aprilie, că ponderea acţiunilor în totalul activelor fondurilor de pensii private ar putea ajunge la cel puţin 25% în următorii cinci ani, de la 15% în prezent, dacă va creşte numărul emitenţilor la Bursa de Valori Bucureşti şi va avea loc o diversificarea a sectoarelor în care aceştia activează.

Potrivit datelor CSSPP, actuala structură a activelor fondurilor de pensii private este conservatoare şi slab diversificată, în condiţiile în care administratorii şi-au orientat plasamentele către titluri de stat - 66,99%, urmate de acţiuni - 15,08%, obligaţiuni corporative - 9,08%, depozite bancare - 4,74% şi alte tipuri de obligaţiuni - 3,07%.