Guvernul italian reduce prognoza de creştere pentru 2023, vede o îmbunătăţire a finanţelor publice

Produsul intern brut al celei de-a treia mari economii din zona euro va "scădea uşor" în a doua jumătate a acestui an, se arată într-un comunicat al guvernului.

Noile previziuni de creştere subliniază dificultăţile economice cu care se confruntă Giorgia Meloni, care a condus o alianţă de dreapta spre victorie la alegerile de duminică şi este aşteptată să fie numită prim-ministru luna viitoare.

Documentul economic şi financiar anual al Trezoreriei (DEF) a declarat că PIB-ul va creşte cu 3,3% în 2022, în creştere faţă de prognoza de 3,1% stabilită în aprilie.

Prognoza de 0,6% pentru anul viitor semnalează o înrăutăţire dramatică a perspectivelor, comparativ cu obiectivul anterior de 2,4%.

Draghi a alocat deja aproximativ 66 de miliarde de euro din ianuarie pentru a încerca să atenueze criza energetică exacerbată de războiul din Ucraina. Succesorul său va trebui probabil să maergă pe aceeaşi cale.

Meloni ar putea stabili noi obiective la scurt timp după preluarea mandatului, dacă va crede că reducerile de taxe şi măsurile promise pot stimula economia.

În pofida perspectivei de creştere mai slabe, inflaţia record contribuie la scăderea datoriei publice uriaşe a Italiei ca proporţie din PIB nominal. În acelaşi timp, creşterea puternică a preţurilor la petrol şi gaze creşte veniturile din taxa pe valoarea adăugată şi din accize.

Conform DEF, deficitul bugetar se va situa la 5,1% din PIB în 2022, în scădere faţă de ţinta anterioară de 5,6%, în timp ce prognoza pentru 2023 este redusă la 3,4% de la 3,9%.

Acest lucru îi oferă lui Meloni spaţiu de manevră pentru măsuri expansioniste în valoare de aproximativ 0,5% din PIB în acest an şi anul viitor, fără a creşte nivelul deficitului peste ţintele anterioare.

Documentul de prognoză prevede o scădere foarte treptată a deficitului fiscal până la 3,2% în 2025, încă peste plafonul de 3% stabilit de Uniunea Europeană, care a fost suspendat temporar pentru a ajuta economiile blocului să se refacă de pe urma impactului pandemiei COVID-19.

Datoria publică a Italiei, proporţional a doua cea mai mare din zona euro după cea a Greciei, este văzută la 145,4% din PIB în acest an, în scădere de la o prognoză anterioară de 147,0%.

Se preconizează că indicatorul va scădea la 143,2% în 2023.

Inflaţia, măsurată cu ajutorul deflatorului consumului, este văzută la 6,6% în acest an şi 4,5% în 2023.

DEF a mai spus că Italia a reuşit până acum să cheltuiască aproximativ 21 de miliarde de euro din fondurile de redresare a Uniunii Europene pentru pandemie.

Astfel, mai rămân de investit încă 170 de miliarde până în 2026, cu condiţia ca Roma să poată îndeplini "obiectivele şi etapele" politice convenite cu Bruxelles-ul.