Guvernul renunţă la taxa de contestare a unui contract PPP, dar impune tuturor ofertanţilor garanţii

Prevederea a fost inclusă într-un proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX şi care modifică Legea parteneriatului public-privat, după ce Comisia Europeană a atenţionat autorităţile de la Bucureşti că textul acestei legi încalcă normele UE în domeniu.

Documentul elimină obligaţia impusă în prezent firmelor care contestă licitaţia pentru un contract de parteneriat public-privat de a depune o garanţie de 2% din valoarea estimată a contractului, cu argumentul că astfel va fi facilitat "accesul neîngrădit" la justiţie. Conform legii aplicabile în cazul contractelor de achiziţie publică, firmele care contestă licitaţii pentru contracte publice, dar ale căror reclamaţii sunt respinse trebuie să cedeze statului o sumă fixă din garanţia de participare.

Conform proiectului, contestaţia va fi depusă la tribunal, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu o copie trimisă şi instituţiei publice care derulează licitaţia. Contestaţia trebuie depusă într-un interval cuprins între 5 şi 10 zile de la constatarea problemei, perioadă stabilită în funcţie de valoarea estimată a contractului.

"Partenerul public nu are dreptul de a încheia contractul de parteneriat public-privat, în situaţia în care a fost depusă o contestaţie, înaintea soluţionării acesteia de prima instanţă", se arată în document.

Autoritatea publică poate dispune în schimb măsuri de remediere a problemei contestate, pe care investitorul le poate accepta, cu retragerea contestaţiei din instanţă.

În acelaşi timp însă, proiectul completează Legea contractelor de parteneriat public-privat printr-o nouă prevedere care stabileşte că autoritatea publică are "obligaţia" de a solicita ofertanţilor constituirea unei garanţii de participare în cuantum de 1%, fără TVA, din valoarea estimată a contractului. Garanţia de participare va trebui constituită prin virament bancar, printr-un instrument de garantare emis de o societate bancară ori de o societate de asigurări sau prin depunere la casieria instituţiei publice.

Constituirea garanţiei de participare va fi verificată la data deschiderii ofertelor sau a scrisorilor de intenţie.

Proiectul, elaborat de către recent înfiinţata Unitate Centrală pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat, mai stabileşte că dreptul de a solicita în instanţă constatarea nulităţii contractelor de parteneriat public-privat încheiate prin încălcarea legii va reveni acestei structuri, şi nu Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, ca în prezent.

Toate aceste modificări sunt explicate prin faptul că Direcţia Generală Piaţă Internă şi Servicii a Comisiei Europene a atras atenţia autorităţilor române că actuala Lege a parteneriatului public-privat, în vigoare din octombrie 2010, este în contradicţie cu normele UE şi a solicitat remedierea de urgenţă a problemelor de neconformitate.

"Neadoptarea unor măsuri urgente pentru modificarea dispoziţiilor legale privind parteneriatul public-privat poate avea ca efect declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, consecinţa cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore", se atenţionează în proiect.

Documentul relevă că România a fost notificată de către Comisia Europeană asupra necesităţii modificării Legii parteneriatului public-privat la începutul lunii februarie şi are la dispoziţie 70 de zile pentru a încheia această fază, termenul limită fiind 15 aprilie 2011.