Guvernul ungar este nevoit să facă în acest an reformele evitate în 2010 - analişti

Potrivit institutului ungar de cercetări GKI, guvernul de la Budapesta se confruntă în acest an cu trei probleme majore.

În primul rând, a devenit clar că măsurile adoptate în 2010 nu vor determina o accelerare notabilă a creşterii economice.

Impozitul pe profit a fost redus pentru o categorie restrânsă de companii, iar povara fiscală asupra mediului de afaceri a crescut. Totodată, trecerea la cota unică de impozitare pe veniturile personale a necesitat o majorare semnificativă a salariilor, pentru peste jumătate dintre angajaţi, în vederea evitării scăderii valorii nete a acestora.

În privinţa condiţiilor de creditare, acestea au fost înăsprite, din cauza taxei speciale aplicate în sectorul financiar, a îngheţării creditelor ipotecare şi a nivelului ridicat al dobânzilor.

Cei mai mari beneficiari ai modificărilor fiscale, persoanele cu venituri mari, au preferat să economisească decât să cheltuiască.

Taxele de criză impuse sectoarelor profitabile au influenţat negativ activităţile companiilor afectate.

Un impact similar îl are şi lansarea lentă a unui nou plan economic, precum şi administrarea fondurilor europene, care limitează investiţiile.

Atragerea de investiţii străine este afectată de lipsa de predictibilitate, de erodarea transparenţei şi mesajele negative din partea guvernului.

O a doua problemă este că, în baza bugetului aprobat, deficitul structural al bugetului general va creşte în acest an în loc să scadă, ceea ce ar putea determina UE să oprească transferul de fonduri pentru investiţii.

Din acest motiv, guvernul a creat în buget o rezervă de stabilitate, de 250 miliarde de forinţi.

Este posibil ca guvernul să cheltuiască 50 de miliarde de forinţi din această sumă pentru a acoperi cheltuieli suplimentare ale autorităţilor locale şi alte 100 de miliarde de forinţi pentru compensarea scăderii veniturilor.

Cu restul de 100 de miliarde de forinţi, guvernul va reuşi să ajungă la un deficit structural de nivelul celui de anul trecut şi nu este sigur că UE va fi mulţumită de rezultat.

Dacă autorităţile europene îşi vor exprima rezervele, guvernul va fi nevoit să ia măsuri de ajustare în acest an.

A treia problemă este considerată şi cea mai serioasă, de către analiştii GKI.

Astfel, din cauza caracterului temporar al unor măsuri, guvernul va fi nevoit să caute noi surse de venituri în 2012, pentru 450 miliarde de forinţi, şi de 700 de miliarde de forinţi în 2013.

Alte riscuri vor fi decizia Curţii Constituţionale în privinţa naţionalizării fondurilor de pensii şi procedura de infringment deschisă de UE împotriva Ungariei, referitoare la taxa specială impusă operatorilor de telecomunicaţii.

Programul de reforme are rolul să creeze un echilibru şi să ofere soluţii pentru aceste probleme. Incertitudinile sunt legate de acceptarea socială a măsurilor, limbajul dublu folosit de guvern şi lipsa unor planuri detaliate, consideră analiştii GKI.

Baza economică va creşte într-o anumită măsură, dar motorul creşterii va fi reprezentat în continuare de exporturile industriale.

Declinul cererii interne s-a încheiat, dar creşterea va fi nesemnificativă.

Sectorul construcţiilor îşi va continua declinul, pentru al şaselea an consecutiv, şi va reveni la un avans moderat abia în semestrul al doilea. Progresul din sectoarele serviciilor va fi modest, consideră analiştii.