Guvernul va avea dreptul să respingă ofertele cu un preţ "neobişnuit de scăzut" pentru contracte de parteneriat public-privat

Prevederea a fost inclusă într-un proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX şi care modifică Legea parteneriatului public-privat, după ce Comisia Europeană a atenţionat autorităţile de la Bucureşti că textul acestei legi încalcă normele UE în domeniu.

"În cazul în care un ofertant depune o ofertă cu un preţ neobişnuit de scăzut, partenerul public are dreptul să o descalifice, dacă în urma analizei unor detalii solicitate în scris de la ofertant aceasta nu este susţinută din punct de vedere tehnic, financiar, logistic ori nu corespunde din alte puncte de vedere stabilite de către partenerul public prin anunţul de selecţie", se arată în document.

Proiectul nu include şi definiţia preţului considerat "neobişnuit de scăzut", dar legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice tratează o astfel de ofertă în raport cu ceea ce urmează să fie furnizat, executat sau prestat, atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului.

În document mai este stabilit că, în cazul nefinalizării discuţiei cu niciunul dintre investitorii care au depus oferte pentru un contract de parteneriat public-privat, autoritatea publică are dreptul la reluarea întregii proceduri, chiar şi cu refacerea studiului de prefezabilitate.

Investitorii vor fi selectaţi prin procedură deschisă (desfăşurată într-o singură etapă, în care orice investitori interesat poate depune o ofertă) sau prin dialog competitiv (care se desfăşoară în două etape, în care ofertele sunt depuse doar de către investitorii selectaţi în urma evaluării scrisorii de intenţie).

Procedura deschisă sau de dialog competitiv va putea fi finalizată chiar dacă este depusă o singură ofertă, dacă sunt respectate cerinţele minime din anunţul de selecţie.

Toate aceste modificări sunt explicate prin faptul că Direcţia Generală Piaţă Internă şi Servicii a Comisiei Europene a atras atenţia autorităţilor române că actuala lege a parteneriatului public-privat, în vigoare din octombrie 2010, este în contradicţie cu normele UE şi a solicitat remedierea de urgenţă a problemelor de neconformitate.

"Neadoptarea unor măsuri urgente pentru modificarea dispoziţiilor legale privind parteneriatul public-privat poate avea ca efect declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, consecinţa cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore", se atenţionează în proiect.

Documentul relevă că România a fost notificată de către Comisia Europeană asupra necesităţii modificării Legii parteneriatului public-privat la începutul lunii februarie şi are la dispoziţie 70 de zile pentru a încheia această fază, termenul limită fiind 15 aprilie 2011.