Guvernul va modifica legea achiziţiilor publice, la solicitarea CE

Legislaţia privind achiziţiile publice a fost modificată de Executiv în luna martie, prin stabilirea unor noi reguli de atribuire a contractelor şi rezolvare a contestaţiilor.

Noua lege a introdus o taxă de timbru în cuantum de 2% din valoarea contractului pentru persoanele fizice şi firmele care contestă în instanţă rezultatul unei licitaţii de atribuire a unui contract de achiziţii publice, taxă stabilită de Guvern pentru a limita numărul de contestaţii care blochează proiecte, şi a prevăzut că instanţa poate constata nulitatea contractului în mai multe situaţii.

În cazul în care contractul de achiziţie publică a produs efecte juridice sau dacă anularea înţelegerii ar avea efecte negative mai mari decât cele pozitive, instanţa poate sancţiona autoritatea contractantă, dacă există motive imperative de interes general, cu o amendă de până la 2% din valoarea obiectului contractului.

Comisia Europeană a transmis însă recent Guvernului mai multe observaţii legate de noile reguli, arătând că noua taxă de timbru poate împiedica accesul liber la justiţie, iar amenda percepută autorităţii contractante este prea mică, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

"În aceste condiţii, vor fi modificate prevederile privind taxa de timbru, posibil chiar prin eliminarea acesteia, iar cuantumul amenzii aplicate autorităţii contractante va fi majorat prin introducerea unei limite maxime, de 15%, superioare valorii actuale", au arătat sursele citate.

Intenţia Executivului de a modifica legislaţia achiziţiilor publice este prezentată şi într-un document guvernamental, în care se arată că oficialii Comisiei Europene au transmis României observaţii ale Directoratului General de Piaţă Internă şi Servicii referitoare la prevederile OU 19/2009 privind achiziţiile publice, solicitându-se şi organizarea unei teleconferinţe la nivel de experţi din partea română şi din partea CE.

"Comisia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de taxa de timbru cu privire la accesul liber la justiţie, acces ce trebuie garantat de către stat, majorarea acestei taxe de timbru putând atrage o limitare a dreptului la acţiune. S-a căzut de acord că o soluţie de compromis ar putea fi revenirea la legea cadru, în speţă Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. S-a avansat şi varianta modificării ulterioare a acesteia, deşi există hotărâri ale CEDO cu privire la cuantumul taxei judiciare de timbru stabilit prin Legea 146", se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte amenda aplicată autorităţii contractante, Comisia a arătat că nivelul de 2% din valoarea obiectului contractului este considerată "ineficientă şi nedescurajantă", amintind că nivelul mediu al amenzii la nivelul statelor membre CE este de 15%.

"Soluţia agreată în unanimitate a fost de flexibilizare a acesteia, între un plafon minim de 2% şi 15%, rămânând la latitudinea instanţelor de judecată stabilirea valorii efective", conform documentului.

Comentariile Comisiei au vizat şi modul de evaluare a activităţii Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), iar reprezentanţii Guvernului au asigurat că evaluarea va fi realizată strict din punct de vedere administrativ, convenindu-se inserarea unei menţiuni exprese în textul ordonanţei.

"Reprezentanţii Comisiei şi-au exprimat reticenţa privind componenţa comisiei de evaluare a CNSC, în care intrau 3 reprezentanţi ai Guvernului. Ulterior, aceste aspect a fost soluţionat prin eliminarea din această comisie a oricărui membru care ar fi susceptibil să afecteze independenţa CNSC, prin introducerea unui reprezentant al Curţii de Conturi şi a doi reprezentanţi ai Parlamentului", se mai arată în document.

Ordonanţa aprobată de Guvern în luna martie prevede că activitatea CNSC este evaluată bilunar de către o comisie alcătuită dintr-un reprezentant al Guvernului, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al comisiei, un reprezentant al Ministerului Finanţelor, un reprezentant al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi un reprezentant al Consiliului Concurenţei. Până la acea dată, din comisie făceau parte şi reprezentanţi ai Parlamentului, respectiv un deputat şi un senator.