Guvernul vrea ca până în 2020 numărul IMM-urilor să crească cu 40% - proiect strategie IMM

"Principal indicator de rezultat pentru anul 2020 este soldul net de IMM-uri active economic, care să depăşească pragul de 670.000 de întreprinderi în economia României. Guvernul consideră că obţinerea unui spor de circa 41,23% al numărului de IMM-uri active economic, în următorii aproximativ şapte ani, constituie un obiectiv strategic realist. În termeni de «densitate a IMM-urilor la 1.000 de locuitori», atingerea acestei ţinte strategice înseamnă funcţionarea a circa 36 de întreprinderi la mia de locuitori în 2020, faţă de 21,94 întreprinderi la mia de locuitori în 2012. În ceea ce priveşte angajaţii în sectorul IMM, Guvernul României consideră că trebuie depăşit pragul de 3,2 milioane angajaţi în IMM-urile active din economia României", se arată în propunerea Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism.

La finalul anului 2013, în România erau active 474.416 firme mici şi mijlocii, astfel că până în 2020 guvernul îşi propune să creeze condiţiile pentru crearea a încă aproape 200.000 de IMM-uri.

Contribuţia IMM-urilor la valoarea adăugată brută se estimează că va creşte în următorii 7 ani cu peste 41%, la 38 miliarde de euro.

"Strategia stabileşte politica Guvernului României pentru următorii şapte ani cu privire la sprijinirea creşterii extensive şi intensive a sectorului IMM, cu accent pe sporirea numărului de IMM-uri active la nivel local şi pe pieţe externe de interes şi creşterea densităţii IMM-urilor, în special în zonele unde aceasta se situează sub media europeană, în vederea diminuării disparităţilor regionale actuale", se menţionează în proiect.

Privite de la nivel macroeconomic, guvernul recunoaşte existenţa a patru probleme actuale specifice IMM-urilor autohtone, respectiv masa critică - prea puţine întreprinderi active în economie, gabaritul afacerii/dimensiunii companiilor - prea puţine întreprinderi de mărime mijlocie, structura sectorială - prea multe întreprinderi activează în domeniile serviciilor şi comerţului, precum şi rezilienţa noilor afaceri - două treimi dintre întreprinderile noi dispar de pe piaţă în primul an de viaţă.

"Date statistice relevante arată că aproximativ 57% dintre microîntreprinderile actuale sunt întreprinderi de subzistenţă, care permit asigurarea unui oarecare nivel de trai numai proprietarului afacerii şi familiei acestuia", apreciază sursa citată.

Domeniile pe care strategia le încadrează în ţinte strategice pentru sprijinirea înfiinţării de noi firme sunt, în ordinea importanţei, industria alimentară, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice, alte activităţi industriale.

Strategice sunt considerate şi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, a hârtiei şi a produselor din hârtie, tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente.

De asemenea, strategia stabileşte şi domeniile creative de mare interes pentru stimularea creării şi dezvoltării de IMM-uri, respectiv activităţi de editare, de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală, de servicii în tehnologia informaţiei, de servicii informatice, de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, cercetare-dezvoltare, publicitate şi activităţi de studiere a pieţei, alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, învăţământ.

Activităţile referitoare la sănătatea umană, serviciile combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială, cu cazare, activităţile de creaţie şi interpretare artistică, activităţile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale, precum şi activităţile sportive, recreative şi distractive sunt priorităţile guvernului.

Măsurile care vor fi luate în vederea creşterii numărului firmelor mici şi mijlocii vizează sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului, accesul IMM-urilor la finanţare adecvată, inovare, accesul la pieţe şi internaţionalizare, reactivitatea administraţiei publice la nevoile IMM-urilor.

"În prezent, există o serie de instrumente de finanţare a afacerii provenite din surse financiare interne sau externe, dar care sunt, în general, greu accesibile IMM-urilor. Spre exemplu, pentru accesarea fondurilor europene pe bază de proiecte, foarte multe IMM-uri nu îndeplinesc condiţiile de eligibilitate întrucât nu dispun de fondurile necesare co-finanţării proiectului, participaţia proprie obligatorie fiind de minimum 15% din cheltuielile eligibile, ceea ce poate reprezenta uneori o sumă considerabilă, prohibitivă", se precizează în proiect.

Pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare, măsurile Guvernului vizează implementarea programelor destinate sprijinirii IMM-urilor pentru înfiinţare, dezvoltare şi finanţare, precum şi pregătirea şi operaţionalizarea instituţiei mediatorului de credite, pentru care anul viitor va fi elaborat un act normativ.

Totodată, autorităţile vor să înfiinţeze unui fond de investiţii cu capital de risc, de tip seed capital fund (care finanţează afaceri în stadii incipiente de dezvoltare, n.r.) şi să creeze cadrul legislativ de instituire a unor noi instrumente de finanţare a activităţii antreprenoriale, precum şi un fond de microfinanţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, introducerea noilor tehnologii şi realizare de produse ecologice.

Mai mult, pentru 2016, guvernul îşi propune să aplice o schemă de stimulare a băncilor comerciale pentru creditarea IMM-urilor.

Strategia este pusă în dezbatere publică.