Guvernul vrea dividende de la FP de 160 milioane lei, dublu faţă de propunerea Franklin Templeton

"Ca urmare a solicitării Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Franklin Templeton Investment Management, în calitate de administrator unic şi societate de administrare a investiţiilor Fondului Proprietatea, prin prezenta, precizează că introducerea de noi puncte pe ordinea de zi a convocatorului Adunarii Generale Ordinare a Acţionarilor Fondului Proprietatea programa pentru data de 27 aprilie a fost solicitată de către acţionarul semnificativ statul român, reprezentat legal de Ministerul Finanţelor Publice", se arată într-un raport FP transmis Bursei de Valori Bucureşti.

Fondul a anunţat săptămâna trecută că un acţionar care deţine peste 5% din titluri a solicitat introducerea pe ordinea de zi a AGA a trei noi puncte prin care s-a propus acordarea unui dividend de 0,03141 lei/acţiune, revocarea Monicăi Maurer-George şi aprobarea datei de 10 mai 2011 ca "dată de înregistrare", în loc de 16 mai, propunerea Franklin Templeton.

FP nu a anunţat atunci identitatea acţionarului respectiv. Statul deţine prin Ministerul Finanţelor 36,79% din titlurile Fondului.

Reprezentanţii MFP nu au dorit să comenteze la acea dată dacă propunerea vine din partea statului.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a emis miercuri o decizie prin care companiile listate pe o piaţă reglementată trebuie să anunţe identitatea şi participaţia fiecărui acţionar la cererea căruia au fost introduse noi puncte pe ordinea de zi a AGA.

Dividendul propus de Ministerul Finanţelor este dublu faţă de propunerea administratorului Franklin Templeton, de 0,01569 lei/titlu. Dacă solicitarea statului va fi aprobată, FP va acorda dividende în valoare cumulată de 432,7 milioane lei, respectiv 95% din profitul net preliminat înregistrat anul trecut, de 456,2 milioane lei (108,3 milioane euro).

Franklin Templeton a propus acţionarilor FP să distribuie 47% din câştigul de anul trecut.

În ceea ce priveşte data de înregistrare, adică data la care acţionarii înscrişi în registrul acţionarilor beneficiază de dividende, devansarea cu o săptămână limitează posibilitatea diminuării participaţiei statului până la acel termen, având în vedere că din 2 mai se reia conversia titlurilor de despăgubire în acţiuni FP.

A doua solicitare a statului o vizează pe Monica Maurer-George, fost consilier personal al Ministrului Economiei Adriean Videanu. Dacă ea va fi revocată din Comitetul Reprezentanţilor, acţionarii FP va trebui să aleagă miercuri doi noi membri în comitet, deoarece un loc este vacant după demisia avocatului Corin Trandafir, din 13 aprilie. Trandafir îi reprezenta în Comitet pe moştenitorii familiilor Malaxa şi Auschnitt.

Pentru un loc în Comitetul Reprezentanţilor şi-au depus candidatura un număr de şapte persoane, dintre care trei la propunerea autorităţilor şi un avocat din partea moştenitorilor familiilor Malaxa şi Auschnitt, cei mai mari acţionari persoane fizice. Înainte de listarea FP la Bursa de la Bucureşti, în 25 ianuarie, moştenitorii familiilor Malaxa şi Auschnitt deţineau 7,35% din acţiuni.

Statul a propus trei persoane pentru Comitetul Reprezentanţilor, respectiv pe Doru-Petru Dudaş (director general la Ministerul Finanţelor Publice), Daniel Povîrnaru (consilier la cabinetul unui secretar de stat de la Ministerul Finanţelor) şi Simion Dorin Rusu (consilier personal al ministrului Economiei).

Au mai depus candidaturi trei acţionari ai Fondului, respectiv preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), Laviniu-Dumitru Beze, un director al Electrica, Eugen Brădean, şi Daniel Pancă.

Avocatul Florentin Timoianu va candida la propunerea unuia dintre moştenitorii familiilor Malaxa şi Auschnitt, Palade Van Dussen.

Acţiunile Fondului Proprietatea au încheiat şedinţa bursieră de joi în creştere cu 0,26%, la 0,58 lei. La această cotaţie, capitalizarea Fondului este de 7,991 miliarde lei.

Până când participaţia MFP nu va scădea sub 33%, statul poate vota cu toate acţiunile pe care le deţine, însă se aplică o politică diferită în cazul acţionarilor minoritari.

Astfel, acţionarii minoritari care deţin sub 1% din titlurile fondului au un drept la vot pentru fiecare acţiune din portofoliu. În cazul în care aceştia deţin între 1% şi 3% din acţiuni au un drept la vot pentru fiecare două acţiuni deţinute, iar dacă au între 3% şi 5% din titlurile fondului au dreptul la un vot pentru fiecare trei acţiuni deţinute.

Dacă un acţionar are mai mult de 5% din capitalul fondului, deţinerile peste acest nivel nu-i conferă drept de vot.