Guvernul vrea să transforme în acţiuni creanţele faţă de Poşta Română, înainte de privatizare

Proiectul de act normativ, care va modifica HG 761/2012 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Poştei Române, va fi discutat în şedinţa de miercuri, 11 septembrie, a Executivului.

"Privatizarea Poştei Române se realizează prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei creanţelor statului faţă de Poşta Română în acţiuni, în măsura realizării acesteia, dacă este cazul, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital prin emisiune de noi acţiuni", se arată în proiectul de act normativ.

Acţionarii Poştei Române sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%.

Noile acţiuni emise vor fi oferite spre subscriere investitorului selectat, în vederea dobândirii cotei de 51% din capitalul social, precum şi acţionarului existent Fondul Proprietatea, pentru menţinerea cotei sale de participaţie la capitalul social al companiei prin exercitarea dreptului de preferinţă.

În cazul în care Fondul Proprietatea nu îşi exercită dreptul de preferinţă ori şi-l exercită parţial, investitorul selectat va subscrie un număr de acţiuni mai mic decât cel oferit iniţial, astfel încât, în oricare situaţie, participaţia sa la capitalul social al companiei să reprezinte 51% din capitalul social al companiei rezultat în urma operaţiunii de majorare.

Acţiunile nesubscrise de către Fondul Proprietatea ori de către investitorul selectat se anulează, se spune în document.

"Numărul total de acţiuni ce vor fi emise de Poşta Română în cadrul majorării de capital, precum şi numărul de acţiuni ce se oferă spre subscriere investitorului selectat în cadrul procesului de privatizare se stabilesc de Ministerul pentru Societatea Informaţională, pentru a asigura respectarea cotei de participaţie ce urmează a fi dobândită de investitorul selectat, inclusiv prin luarea în calcul a cotei ce va fi deţinută de stat în urma conversiei creanţelor statului faţă de Poşta Română în acţiuni, în măsura realizării acesteia, dacă este cazul", se mai arată în proiectul de act normativ.

Poşt Română va suporta cheltuielile pentru pregătirea şi realizarea privatizării, care vor include şi cheltuielile legate de realizarea conversiei, cheltuielile cu remunerarea comisiei de evaluare şi selectare a consultantului, a comisiei de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare şi a comisiei de negociere şi selecţie a investitorului pentru întreaga activitate desfăşurată.

Potrivit notei de fundamentare, datoriile Poştei Române la bugetul statului cumulau la 16 mai 242,5 milioane de lei, sumă care include şi datoria de 107 milioane de lei rezultată în urma unui control al Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Operatorul poştal naţional trebuia să fie privatizat în cursul acestui an, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului limită, 28 mai.

Potrivit directorului general al Poştei, Ion Smeeianu, situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de ANAF au îndepărtat potenţialii investitori.

În acest context, Guvernul a prelungit termenul pentru depunerea ofertelor de privatizare până la 30 iunie 2014, dată până la care Poşta va trece printr-un proces de restructurare, care prevede disponibilizări de personal şi transformarea în acţiuni a datoriilor istorice.

La începutul acestei luni, Poşta a disponibilizat 3.650 de salariaţi, respectiv 11,4% din personalul companiei, numărul acestora ajungând la circa 28.500.

Potrivit unui anunţ al MSI, publicat în prima parte a lunii iunie, dosarul de privatizare poate fi achiziţionat în schimbul sumei de 50.000 euro de la sediul instituţiei.

Pentru participarea la procesul de selecţie, investitorii interesaţi vor depune la sediul MSI până la 30 iunie 2014, printre altele, şi o garanţie de participare de 9,48 milioane lei.

Investitorii interesaţi trebuie să ateste că deţin resurse financiare din surse proprii sau împrumutate pentru un aport de capital în numerar de minim 150 milioane de euro.

De asemenea, la procesul de privatizare pot participa doar persoane juridice, individual sau în consorţiu, care îndeplinesc mai multe criterii de precalificare.

Cu afaceri de 1,26 miliarde de lei în 2012, Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.600 de unităţi.

Compania avea la sfârşitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creştere cu 2,9% faţă de 2011, potrivit datelor din bilanţul Poştei.

În ultimii patru ani, compania a acumulat pierderi de 530 milioane de lei, cu toate că a bugetat profit în fiecare an.