Hidroelectrica va rezilia acordurile de vânzare a energiei care nu au fost semnate pe bursă

"Conducerea Hidroelectrica a transmis, la începutul acestei săptămâni, către beneficiarii contractelor bilaterale care nu au fost tranzacţionate pe OPCOM, notificarea privind intenţia de reziliere a contractelor aflate în derulare, la primul termen posibil, în conformitate cu prevederile legale şi contractuale", se arată într-un comunicat al companiei de stat.

Transmiterea notificării a fost aprobată în cadrul Consiliului de Administratie al companiei, în conformitate cu dispoziţia transmisă de Ministrul Economiei, acţionarul majoritar, ca urmare a angajamentelor asumate de Guvern în scrisoarea de intenţie şi memorandumul tehnic de înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi Comisia Europeană (CE).

Agenţia MEDIAFAX a anunţat recent că Guvernul s-a angajat în faţa FMI şi CE ca, până la finele acestui an, să trimită firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica pentru care tranzacţia nu a fost încheiată prin intermediul bursei de energie OPCOM.

Angajamentul a fost luat de Guvern în ultimele negocieri cu FMI şi CE, din toamna acestui an, şi inclus ca o măsură distinctă în memorandumul tehnic aferent scrisorii de intenţie, fără referire la procedura concretă de anulare a contractelor şi şansele de reuşită din punct de vedere juridic.

Printre companiile care au contracte directe de cumpărare a electricităţii de la Hidroelectrica se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai are consumator de energie din ţară, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries).

În schimb, ArcelorMittal Galaţi, un alt mare consumator de energie alimentat de Hidroelectrica, nu va fi afectat de decizie întrucât a încheiat tranzacţia prin intermediul OPCOM, la sfârşitul anului 2010.

La acea dată, Hidroelectrica a ales să vândă energie către ArcelorMittal chiar dacă primise alte două oferte la preţuri mai mari. În 2009, ArcelorMittal Galaţi şi-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de electricitate din România, asigurând, în condiţii hidrologice normale, circa o treime din producţia la nivel naţional.

Compania a fost însă nevoită, la sfârşitul lunii septembrie, să declare situaţie de forţă majoră, din cauza secetei, care a cauzat scăderea debitelor răurilor care alimentează lacurile de acumulare ale hidrocentralelor, cauzând diminuarea producţiei până la aproximativ 10% din totalul la nivel naţional.

Ca urmare a instituirii situaţiei de forţă majoră, Hidroelectrica a notificat toţi beneficiaii că va reduce livările de energie.

Hidroelectrica are cele mai mici costuri de producţie a energiei.

Tema contractelor bilaterale este dezbătută la nivel politic şi al societăţii civile încă din 2006, iar Hidroelectrica a fost acuzată că vinde energie către mai mulţi furnizori prin contracte confidenţiale, la preţuri mai mici decât cele din piaţă şi care sunt renegociate anual.

La sfârşitul lunii octombrie, Constantin Trihenea, la acel moment director general al Hidroelectrica, declara că nu are mijloace pentru a modifica sau întrerupe contractele directe de vânzare a energiei, care "poate" sunt încheiate pe o perioadă "prea mare".

Trihenea a demisionat de la conducerea Hidroelectrica, invocând "motive personale", la începutul lunii decembrie. Hidroelectrica este condusă, în prezent, de un director general interimar.

Contractele Hidroelectrica au fost încheiate în perioada 2000-2004, iar ulterior, în 2009, jumătate din înţelegeri au fost prelungite până în 2018.

În 2006, Ministerul Economiei a anunţat că intenţionează să facă publice prevederile acordurilor bilaterale încheiate de Hidroelectrica, însă firmele care cumpărau energia s-au opus şi contractele au rămas confidenţiale. Trei ani mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să prezinte public modul în care se vinde energia şi să îndrepte eventualele abuzuri sau ilegalităţi, dar şi această iniţiativă a rămas fără rezultat.

În cele din urmă, la jumătatea acestui an, informaţii din aceste acorduri bilaterale, precum preţurile de vânzare, au fost făcute publice de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar în cel mai importante companii energetice de stat.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la începutul lunii decembrie, că, în calitate de şef de stat, nu a reuşit să pună capăt "poveştii celebrilor băieţi deştepţi" din energie, dar a apreciat că România va primi un sprijin consistent de la Bruxelles pentru rezolvarea acesteia.

La rândul său, premierul Emil Boc a afirmat că Guvernul încearcă să aducă de partea statului cât mai mult din contractele încheiate de "băieţii deştepţi pentru băieţi deştepţi", dar a arătat în acelaşi timp că înţelegerile la Hidroelectrica au fost prelungite de fostul ministru PDL al Economiei Adriean Videanu doar pentru a "minimiza" pierderile.

În luna noiembrie, Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, care controleză un pachet de 19,94% din capitalul social al Hidrolectrica, a acţionat în instanţă patru membri ai Consiliului de Administraţie al companiei, considerând că aceştia au prejudiciat societatea prin aprobarea unui contract de furnizare a energiei către ArcelorMittal Galaţi la un preţ mai mic decât preţul pieţei.

Acţiunea în instanţă a fost formulată după ce vicepreşedintele Comisiei Europene Joaquin Almunia, a declarat la Bucureşti că la nivelul CE sunt analizate contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei.

Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a transmis la vremea respectivă că tranzacţia a fost transparentă şi garantează profit pentru producătorul de energie.