Albania, cea mai săracă ţară din regiune, Kosovo, noul stat independent, şi Macedonia se confruntă în mod regulat cu pene de curent, scrie Financial Times, în timp ce la Bucureşti, al şaselea oraş ca mărime din UE, livrările de apă curentă şi de energie electrică sunt frecvent sistate pe fondul consumului excesiv, în special în perioada de vară.
"Ne confruntăm cu un deficit energetic (regional) în creştere", a declarat Vuk Hamovici, preşedintele companiei EFT, cel mai mare distribuitor de energie din fostul spaţiu iugoslav. Potrivit unui studiu realizat anul trecut de o companie de audit, în regiune este nevoie de "investiţii majore" în domeniul generării, transportului şi distribuţiei de energie.
Statele din sud-estul Europei, dar şi Ungaria, aveau în 1989, când regimurile comuniste au fost înlăturate, un sector energetic construit cu scopul de a deservi industria socialistă, care a intrat ulterior în declin. După anul 2000, creşterea economică semificativă a dus la înregistrarea unei cereri de energie peste limitele de dinainte de 1989, scrie publicaţia britanică. Analiştii economici anticipează o creştere a consumului anual de energie de trei la sută pe fondul unei creşteri economice de cinci-şase la sută.
Între timp, UE a cerut Bulgariei să reducă producţia de energie la centrala de la Kozlodui. "Închiderea celor patru reactoare a scos în relief toate problemele", a declarat Pandita Parshad, directorul departamentului de energie din cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
În baza unui acord semnat în 2005 de UE cu statele din sud-estul Europei, ţările din regiune sunt încurajate să se asiste reciproc prin ajutor energetic în momente de criză. În realitate însă, procedurile legale şi lipsa unei conexiuni transfrontaliere, acutizată în fostul spaţiu iugoslav de moştenirea războiului, duc la imposibilitatea ca aceste măsuri de asistenţă reciprocă să acopere tot necesarul energetic local, scrie Financial Times.