Ialomiţianu a cerut ministrului Transporturilor să deblocheze proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov

"Mi-aş dori să avem autostradă şi i-am cerut ministrului Transporturilor să deblocheze proiectul Comarnic-Braşov şi din partea ministrului de Finanţe are tot sprijinul", a spus Ialomiţianu.

Ialomiţianu a fost prezent, luni, la Poiana Braşov, unde omul de afaceri Gheorghe Copos a redeschis hotelul Sport, care a fost renovat în urma unor investiţii de 11 milioane euro.

Ministrul Finanţelor a spus că nu ştie cât va sta la Braşov, pentru că are închiderea de an şi trebuie să se încadreze în deficitul bugetar.

"Şi trebuie să pregătesc materialele pentru board-ul FMI din 7 ianuarie, care sperăm să ne spună că ne-am făcut temele şi că România este pe un drum bun", a mai spus Ialomiţianu.

Consorţiul Vinci (Franţa) - Aktor (Grecia) a anunţat în luna aprilie că a renunţat, prin denunţarea unilaterală, la contractul de construcţie în concesiune, în valoare de 1,5 miliarde euro, a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov.

Potrivit grupului Ellaktor, din care face parte compania de construcţii Aktor, contractul a fost anulat deoarece statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a condus la imposibilitatea de a obţine finanţare.

Tronsonul de autostradă avea ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani, în total 4,8 miliarde de euro.

Grupul francez Vinci trebuia să construiască tronsonul de autostradă încă din 2005, dar autorităţile de la acea vreme au reziliat contractul pentru că modul de atribuire contravenea normelor aplicate în Uniunea Europeană.

Social-democratul Titus Corlăţean a declarat săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că opoziţia Franţei şi Germaniei privind admiterea României în spaţiul Schengen a fost determinată de nivelul de corupţie, dar şi de "cereri de şpagă", exemplificând cu tronsonul de autostradă Braşov-Comarnic.

Preşedinţia a transmis ulterior un comunicat în care se spune că declaraţii precum cea a preşedintelui Comisiei de politică externă din Senat sunt folosite în argumentaţia pentru amânarea aderării la Schengen, menţionând că afirmaţiile sunt neargumentate, iresponsabile şi contrare interesului naţional.