IFR Reuters despre listările de la BVB: România, o mini Polonie în devenire?

Guvernul a decis prelungirea termenului limită de depunere a ofertelor de intermediere a vânzării pachetului de 9,84% din titlurile OMV Petrom (SNP) cu o săptămână, de pe data de 9 martie pentru 16 martie.

Termenii impuşi de Executiv sunt, potrivit bancherilor, la fel de oneroşi ca procesul de achiziţii publice necesar pentru construcţia unui drum într-una dintre cele mai aglomerate vecinătăţi a Bucureştiului, se arată într-un articol apărut în International Financing Review (IFR), o publicaţie a Thomson Reuters.

Cel puţin două bănci de top au renunţat imediat să participe la licitaţie.

Privatizările din România au funcţionat în sincope de-a lungul anilor, notează articolul.

În cazul vânzării de acţiuni ale OMV Petrom, comisioanele care vor fi plătite băncilor vor fi destul de scăzute, reiese din documentele licitaţiei, iar acest fapt a determinat cele două bănci să nu se implice.

Totuşi, numărul băncilor care au luat în serios tranzacţia de 600 de milioane de euro este semnificativ.

Echipe de la JP Morgan, Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Citigroup, precum şi de la UBS şi Nomura lucrează zi şi noapte pentru a completa ofertele, potrivit publicaţiei.

Tranzacţia este suficient de mare pentru a atrage oferte, dar există şi promisiunea unui program mai amplu de privatizări.

Ministerul Economiei vrea să vândă 9,8% din acţiunile OMV Petrom, în valoare de circa 600 de milioane de euro, potrivit capitalizării de piaţă a companiei. Ministerul deţine la companie o participaţie de 20,6% şi intenţionează să o reducă la nivelul minim permis de lege.

În piaţă se cunosc deja şase consorţii formate atât din societăţi de intermediere din România, cât şi companii mari din mediul financiar din străinătate.

BRD va merge în consorţiu cu Societe Generale şi Citibank, CEC Bank şi Alpha s-au aliat cu banca japoneză de investiţii Nomura, iar BCR intră în consorţiu cu JP Morgan şi Intercapital Invest.

Morgan Stanley, cel mai mare intermediar de oferte de acţiuni la nivel mondial în 2010, s-a aliat cu Raiffeisen Capital&Investments, firma de brokeraj locală care a fost implicată în cele mai importante listări de pe Bursă din ultimii şase ani.

Potrivit Ziarului Financiar, cea mai influentă bancă de pe Wall Street, Goldman Sachs, s-a aliat cu UniCredit CA IB Securities. ING Bank va forma consorţiu cu banca elveţiană UBS.

Este probabil ca Ministerul Economiei să urmeze exemplul Poloniei şi să menţină comisioanele la un nivel scăzut. Dar, la fel ca în Polonia, există promisiunea unor mandate viitoare.

Guvernul speră să finalizeze două noi oferte publice secundare în acest an, respectiv vânzarea unei participaţii de 16% la Transelectrica, posibil în valoare de 83 de milioane de dolari la capitalizarea actuală de piaţă, şi a 15% din acţiunile Transgaz, în valoare de 156 milioane de dolari.

Aceste vânzări ar putea să nu fie foarte atractive, dar există potenţialul unor viitoare oferte publice iniţiale importante.

Guvernul vrea listarea Romgaz, în primul trimestru din 2012, companie evaluată la două miliarde de euro, potrivit BCR.

Guvernul este şi sub presiunea de a lista Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, care asigură împreună peste 60% din electricitatea generată în România.

Principalul interesat este Franklin Templeton, care administrează Fondul Proprietatea, listat în acest an la bursa din Bucureşti.

Fondul are participaţii mari la cele două companii şi va fi avantajat de o soluţie uşoară de vânzare.

După revoluţie, în România au avut loc doar două oferte publice importante de la redeschiderea Bursei de Valori Bucureşti, în 1995, cea a Transgaz, de 75 de milioane de euro, din 2008, şi cea a Transelectrica.

Autorităţile de la Bucureşti au mai făcut în trecut planuri ambiţioase de privatizare, care nu s-au concretizat.

Unii analişti sunt însă convinşi că lucrurile vor sta diferit de această dată şi că listarea Fondului Proprietatea a fost o declaraţie de intenţie.