IMM-urile nu sunt mulţumite de normele privind salariul minim brut de 3.000 de lei

„Refacem apelul către Guvernul României de a continua discuţiile cu privire la stabilirea salariului minim pe economie pentru 2023. Nivelul acestuia l-am stabilit şi agreat împreună şi anume de 3.000 de lei, cu cei 200 de lei deductibil. Ceea ce noi considerăm necesar în a continua discuţiile este legat de suma suplimentară, voluntară, pe care angajatorii o pot oferi angajaţilor. Noi am cerut suplimentar ca 250 de lei să fie neimpozabili peste cei 3.000 de lei, ajungând astfel tot la 450 de lei cum am cerut iniţial, care să fie neimpozabili”, a spus Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în cadrul unei conferinţe de presă.

Preşedintele CNIPMMR susţine că motivul pentru care cere continuarea discuţiilor despre salariul minim pe economie este pentru că firmele vor ca mai mulţi bani să ajungă efectiv la angajaţi, având în vedere că de fiecare dată când salariul minim pe economie creşte cel care câştigă întotdeauna este statul.

„Aproape jumătate din sarcina fiscală merge către stat. Obiectivul nostru declarat a fost acela ca mai mulţi bani să ajungă la oameni, aşa că noi iniţial am cerut de la 2.550 de lei mărirea cu 450 de lei şi întreaga sumă să ajungă efectiv în buzunarul angajaţilor. Astfel am fi ajuns la un salariu net de 1.974 de lei. În acest moment, cu 200 de lei deducere pentru salariul minim pe economie, netul este la 1.864 de lei şi, în condiţiile în care noi am mai cerut suplimentar voluntar încă 250 de lei neimpozabili, netul ar ajunge la 2.114 lei. Deci considerăm că discuţiile trebuie continuate”, a completat Jianu.

Discuţia privind majorarea salariului minim pe economie este una care a venit foarte târziu, având în vedere că toate bugetele companiilor din România pentru anul viitor au fost deja făcute, crede preşedintele CNIPMMR.

„Nu este normal şi nu ne ascundem în spatele faptului că e foarte târzie această discuţie. Suntem în decembrie şi discutăm cu aplicabilitate de la 1 ianuarie. Or, toate bugetele companiilor din România au fost deja realizate.“

„E târziu, de aceea noi încercăm să punem bazele unor discuţii multianuale, unor discuţii care să aibă în spate mecanisme, unor discuţii care să aibă în spate predictibilitate. Sperăm ca în zilele următoare să avem din nou o întâlnire cu prim-ministrul, cu Guvernul României pentru continuarea negocierilor pe salariul minim pe economie. Din informaţiile pe care le deţin, aceste întâlniri vor avea probabil loc la începutul săptămânii viitoare, luni sau marţi pentru a încheia acest subiect”, a spus el.

Jianu spune că discuţia de săptămâna viitoare cu Guvernul are toate şansele de reuşită pentru că propunerea CNIPMMR nu este una cu consecinţe bugetare. De altfel, discuţiile pe salariul minim pe economie ar însemna să punem bazele şi pentru anul 2024 şi să aducă predictibilitate pentru mediul de business local, spune el.

„Discuţia are toate şansele de reuşită pentru că nu vor exista consecinţe bugetare. Salariul minim s-a stabilit de 3.000 de lei, cu 200 de lei deductibil. Ce este peste va fi voluntar. Noi punem şi bazele de discuţie pentru anii următori pentru că am obosit de câte ori am spus că predictibilitatea este întotdeauna cheia, să discuţi la începutul anului cu aplicabilitate de anul următor, să ai un mecanism predictibil. Nu a fost găsită încă cheia acestui mecanism”, a concluzionat Florin Jianu.

La sfârşitul lunii noiembrie, guvernul, după negocierile cu patronatele şi sindicatele, a anunţat că salariul minim va ajunge la 3.000 de lei brut din 2023, cu 200 de lei neimpozabili. În aceste condiţii, angajatul pe salariul minim va lua 1.863 de lei în mână, iar statului îi revin 1.200 de lei, taxe şi contribuţii pentru sistemul de pensii şi de sănătate.

Peste 1,2 milioane de salariaţi câştigă în prezent salariul minim pe economie, cel puţin pe hârtie, dintre care circa 800.000 sunt plătiţi cu 2.550 de lei brut/lună (1.524 lei net), iar 400.000 cu 3.000 de lei brut pe lună (în construcţii, industria alimentară şi agricultură), adică circa 2.360 de lei/lună, arată date recente de la Inspecţia Muncii. Salariaţii din construcţii şi domeniul agro-alimentar nu plătesc impozit pe venit şi contribuţii de sănătate, iar contribuţia la pensie este scăzută.