"Impactul economic imediat" al căderii Guvernului Boc va fi "probabil limitat"

Căderea Cabinetului aflat la putere de mai puţin de un an a sporit incertitudinea politică în România, ţară afectată de recesiune, în contextul în care se încearcă implementarea unui pachet de reforme economice dure, impuse de FMI. Totuşi, "impactul economic imediat al căderii Guvernului va fi probabil limitat", scrie cotidianul britanic Financial Times, în ediţia electronică de miercuri.

"Sunt destul de sigur că acordul cu FMI va fi respectat indiferent de cine se află la putere. Aspectul monetar al pachetului este responsabilitatea băncii centrale, aşa că nu este o problemă, iar următoarea rundă de reforme structurale este prevăzută abia în martie", a declarat Liviu Voinea, un economist de la organizaţia Grupul de Analiză Economică, citat de Financial Times.

România a ajuns într-un "impas politic", după ce Guvernul său minoritar a fost înlăturat printr-o moţiune de cenzură votată în Parlament, anunţă pagina electronică a Euronews. Ţara a fost afectată grav de recesiunea globală, transformându-se din "economia cu creşterea cea mai rapidă din UE în una dintre cele cu performanţele cele mai slabe", adaugă aceeaşi sursă.

Preşedintele Traian Băsescu a început negocierile pentru găsirea unui prim-ministru, iar liderii politici români vor fi consultaţi în vederea numirii unui candidat, care va avea zece zile la dispoziţie pentru a prezenta un nou Cabinet. Se speră ca noul Executiv să fie format înainte de scrutinul prezidenţial din luna noiembrie, astfel încât să se reducă la minimum perioada de instabilitate, potrivit Euronews.

Partidele de opoziţie din România l-au propus, marţi seară, pe Klaus Johannis, drept candidat comun pentru funcţia de premier interimar, informează ediţia online a publicaţiei Irish Sun. Preşedintele în vârstă de 50 de ani al Forumului Democrat al Germanilor din România se află la cel de-al treilea mandat de primar al Sibiului.

Potrivit cotidianului Irish Times, analiştii se tem că această criză politică, precum şi campania pentru alegerile prezidenţiale ar putea periclita măsurile nepopulare de reducere a costurilor stipulate de FMI, în schimbul unui împrumut de 20 de miliarde de euro, necesar ameliorării efectelor crizei economice. Următoarea tranşă a creditului urmează să fie plătită în luna decembrie.

Demiterea Guvernului de centru al lui Emil Boc - o premieră în România după căderea comunismului în 1989 - a subliniat atmosfera de instabilitate politică există în Europa Centrală şi de Est, comentează, marţi, ediţia online a cotidianului american New York Times. O serie de ţări din regiune, inclusiv Ungaria, Cehia şi Letonia, s-au aflat în situaţia căderii Guvernelor în ultimele luni, în contextul problemelor economice grave.

"România a căzut în incertitudine, cu mai puţin de o lună şi jumătate înainte de alegerile prezidenţiale", apreciază Le Nouvelliste, în ediţia electronică de miercuri. Economişti citaţi de ziarul elveţian subliniază că această cădere a Cabinetului Boc riscă să pericliteze mai multe reforme lansate de Bucureşti în scopul reducerii cheltuielilor publice, pe fondul recesiunii severe instalate în ţară.

România a înregistrat crize politice pe toată durata ultimilor 20 de ani, dar de această dată criza politică este dublată de cea economică, subliniază miercuri Radio France Internationale, în pagina online. România este una dintre ţările cele mai afectate de recesiune, iar PIB-ul său ar urma să scadă în acest an cu aproximativ 8 la sută. Moneda locală, leul, a pierdut deja un sfert din valoarea sa faţă de euro, iar această tendinţă riscă să se agraveze, după căderea Guvernului. Pentru români, cursul euro este foarte important, pentru că majoritatea au credite în moneda europeană. Şomajul ar putea depăşi în trei luni pragul de 10 la sută, în comparaţie cu doar 3 la sută în urmă cu un an, potrivit RFI.

Pentru a evita aceste probleme, ţara are nevoie de un Guvern puternic, ceea ce nu este cazul în prezent, comentează RFI. România va fi probabil condusă de un Guvern interimar şi asta numai până la alegerile prezidenţiale. Numai după aceea ţara va putea găsi în sfârşit puţină stabilitate politică, apreciază RFI.