Importurile Chinei se prăbuşesc pe fondul scăderii cererii şi al intensificării războiului comercial

Primele două luni ale anului au fost marcate de începutul unui nou război comercial între SUA şi China, preşedintele american Donald Trump impunând o taxă suplimentară de 10% pe produsele chinezeşti, susţinând că Beijingul nu a făcut suficient pentru a stopa fluxul de fentanil, un opioid mortal.

De asemenea, muncitorii din China şi-au oprit activitatea pentru festivalul Anului Nou, iar primul termen limită al tarifelor impuse de Trump, pe 4 februarie, a afectat exportatorii care grăbiseră livrările pentru a evita restricţiile.

Analiştii spun că prăbuşirea importurilor indică faptul că Beijingul a început să reducă achiziţiile de produse de bază, pregătindu-se pentru încă patru ani de tensiuni comerciale dure cu cea de-a doua administraţie Trump.

Beijingul se pregătește pentru cele mai „extreme scenarii” în contextul războiului comercial cu SUA

XTB: Retorica lui Trump afectează direct bursele, stârnind îngrijorare

„Scăderea importurilor este observată în cereale, minereu de fier şi ţiţei şi ar putea fi legată de intenţia Chinei de a-şi crea rezerve strategice”, a declarat Xu Tianchen, de la The Economist.

„Este posibil ca China să fi importat prea multe în 2024 şi trebuie să reducă volumul achiziţiilor. Acest lucru este cu siguranţă valabil pentru minereul de fier, deoarece producţia de oţel depăşeşte în mod clar ceea ce este necesar pentru economie”, a adăugat el.

Ritmul exporturilor a fost până acum un aspect încurajator pentru o economie care, în rest, se luptă cu încrederea scăzută a oamenilor şi a companiilor, cauzată de o criză prelungită a datoriilor din sectorul imobiliar, scrie Reuters.

Importurile Chinei au scăzut cu 8,4% de la an la an, au arătat vineri datele vamale, ratând creşterea de 1% prognozată într-un sondaj Reuters al economiştilor şi comparativ cu o creştere de 1% în decembrie.

Pe de altă parte, exporturile celei mai mari naţiuni producătoare au crescut cu doar 2,3% în aceeaşi perioadă, sub aşteptările de 5% şi în scădere faţă de creşterea de 10,7% înregistrată în decembrie.

După ce Trump a dublat tarifele pentru China la 20%, începând cu 4 martie, Beijingul a început să impună tarife de represalii de 10%-15% asupra exporturilor agricole americane şi restricţii pentru 25 de companii din SUA.

Responsabilii politici chinezi s-au angajat să acorde prioritate stimulării consumului şi a cererii interne faţă de 2025, pe care premierul chinez Li Qiang a descris-o drept „insuficientă” şi „slabă”.

„Un mediu extern din ce în ce mai complex şi unilateralismul şi protecţionismul în creştere pot avea un impact mai mare asupra comerţului Chinei”, a declarat Li, subliniind urgenţa ca China să restructureze un model de creştere care, în prezent, depinde în principal de industria prelucrătoare şi de comerţ.

În aceeaşi ordine de idei, într-o convorbire cu vicepremierul chinez He Lifeng de la sfârşitul lunii februarie, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a îndemnat China să îşi reechilibreze economia. Bessent a criticat în mod repetat economia Chinei pentru dependenţa sa excesivă de exporturi.