În ce domenii lucrează românii de plăcere, fără să le pese că salariul este mic. Ce le provoacă angajaţilor disconfort psihologic major

Un studiu realizat la comanda KRUK - companie de management al creanţelor - arată că există şi domenii în care angajaţii muncesc de plăcere chiar dacă au salarii mici, cum ar fi IT, medicină, educaţie sau servicii publice.

Urmărește
3626 afișări
Imaginea articolului În ce domenii lucrează românii de plăcere, fără să le pese că salariul este mic. Ce le provoacă angajaţilor  disconfort psihologic major

În ce domenii lucrează românii de plăcere, fără să le pese că salariul este mic

„Rezultatele cercetării din România subliniază plăcerea respondenţilor de a lucra, uitând de faptul că au un salariu mic. Acest lucru este mai pregnant la industriile IT (83%), Medicală (84%), Educaţională (83%), Servicii Publice (85%). Singura ramură profesională ai căror reprezentanţi nu se regăsesc în această afirmaţie este Comerţul”, se arată într-un comunicat al KRUK.

„Imprevizibilităţile vieţii reprezintă o altă similaritate cu care respondenţii se confruntă. Cheltuielile neaşteptate, împreună cu problemele de sănătate şi pierderea slujbei sunt situaţiile în care indivizii din toate ramurile profesionale se confruntă cu un disconfort psihologic major. Cei din IT sunt singurii care fac o excepţie”, notează autorii studiului.

Pe de altă parte, românii cu profesii în domeniile medical şi comercial „au cele mai mari şanse de a avea întârzieri la plata datoriilor, având în vedere că 47% şi respectiv 50% dintre aceştia au înregistrat în trecut restanţe la plata datoriilor curente”, conform sondajului de opinie comandat de KRUK Group cu ocazia celei de a şaptea ediţii a sărbătoririi iniţiativei Ziua fără datorii în România.

Aproximativ 43% dintre respondenţii studiului s-au confruntat în trecut cu întârzieri la plata datoriilor precum chirii, abonamente telecom sau rate bancare. În cadrul studiului au fost luate în considerare 9 ramuri profesionale: servicii, comerţ, construcţii, transporturi, finanţe, IT, medicală, educaţională şi servicii publice, din şapte ţări unde KRUK are operaţiuni - Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Spania şi Italia.

Pe plan internaţional, la nivelul industriilor există similarităţi şi diferenţe. De exemplu, deşi beneficiază de salarii relativ mari, specialiştii industriei IT nu sunt cheltuitori frivoli: numai italienii şi polonezii adesea cheltuiesc mai mult decât îşi pot permite. „Datoriile financiare ale angajaţilor din industria IT reprezintă aproximativ o tremie din bugetul lor. Acestea reprezintă însă cea mai mică proporţie din bugetul IT-iştilor români şi spre comparaţie, cea mai mare proporţie din bugetul specialiştilor IT slovaci”, mai arată autorii studiului.

Dintre respondenţii ţărilor participante în cercetare, IT-iştii români şi spanioli recurg adesea la accesarea unui credit, comparativ cu celelalte ţări participante în cercetare.

Din cercetare mai reiese că statutul de datornic nu este confortabil şi nici convenient. „Creditul este o soluţie extremă în situaţii financiare dificile pentru toţi respondenţii (între 57% şi 65%). Atracţia faţă de extravaganţă pare stăpânită de către respondenţi, dar uneori este uitată.

Sondajul de opinie KRUK a fost realizat de KANTAR TNS în perioada 29 septembrie - 19 octombrie 2017.

KRUK România este membră a Grupului KRUK şi a fost înfiinţată în anul 2007. Grupul desfăşoară operaţiuni în Polonia, România, Republica Cehă, Slovacia, Germania, Italia şi Spania. Din anul 2011, compania KRUK a fost listată pe Bursa de Valori Varşovia.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici