"În Bulgaria, România şi Estonia nivelul salariului real rămâne peste nivelul de echilibru estimat. În Estonia şi Bulgaria ritmul de creştere al salariului real a depăşit valoarea estimată, corelată cu productivitatea muncii şi cererea de forţă de muncă, în 2003 şi 2004, dar pare să se fi întors apoi la niveluri mai sustenabile. În România, în schimb, avansul salariului real s-a accelerat începând din 2005, menţinând nivelul actual al salariului cu mult peste valoarea de echilibru", se arată în analiză.
Documentul include date referitoare la România, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria şi statele Baltice, însă nu oferă informaţii legate de valoarea echilibru a salariilor.
Autorul analizei, membru al Departamentului European din cadrul FMI, notează că România, stat în care ecartul dintre salarii şi productivitate se situează printre cele mai înalte din regiune, se remarcă în rândul celorlalţi noi membri ai UE prin gradul înalt de sindicalizare, indicator definit ca ponderea membrilor de sindicat în totalul angajaţilor. Astfel, deşi procentul membrilor de sindicat s-a redus comparativ cu anii anteriori, se păstrează încă la 30-35%.
Spre deosebire de România, alte state, precum Estonia şi Bulgaria, deşi se confruntă cu niveluri ale salariului real peste valoarea de echilibru, înregistrează o densitate limitată a membrilor de sindicat şi o acoperire redusă a salariilor negociate colectiv.
În ceea ce priveşte evoluţia salariilor, autorii studiului notează că în Ungaria, Slovacia, Polonia şi Ungaria, state aflate la un nivel avansat al procesului de convergenţă, majorarea salariilor reale a fost relativ stabilă şi, în medie, sub 5%.