Indicele de brevete: Inventatorii români contribuie la invenţiile din domeniul IT din Europa

Noul brevet unitar se dovedeşte popular printre titularii români de brevete: protecţia unitară a fost solicitată pentru 22% din toate brevetele europene acordate în a doua jumătate a anului 2023. 

Bucureşti, 19 martie 2024 – Potrivit Indicelui european de brevete 2023, publicat astăzi de Oficiul European de Brevete (OEB), inventatorii, companiile şi institutele de cercetare din România au depus anul trecut 42 de cereri de brevet la OEB, în scădere cu 8,7% faţă de 2022. Topul solicitanţilor din România este condus de Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava.

 

Cele mai active domenii în ceea ce priveşte cererile de brevete europene depuse de companiile româneşti au fost informatica, metodele IT pentru management, măsurarea (care include tehnologia senzorilor), biotehnologia, transportul (care include şi vehiculele) şi alte bunuri de consum. În total, aproape jumătate (43%) dintre toate cererile de brevete europene din România s-au încadrat în aceste domenii. 

 

Indicele de brevete pentru anul 2023 al Oficiului European de Brevete arată că numărul cererilor de brevete europene a înregistrat o creştere generală de 2,9%, ajungând la un total de 199.275. Această creştere vine în urma unui avans de 2,6% înregistrat în 2022 şi de 4,7% în 2021. Cererile de brevet, care sunt depuse pentru a contribui la protejarea şi comercializarea invenţiilor, reprezintă un indicator timpuriu al investiţiilor în cercetare şi dezvoltare ale companiilor. 

 

“Ultimul Indice de brevete arată că inovarea a rămas dinamică în întreaga lume în 2023", a declarat preşedintele Oficiului European de Brevete, António Campinos. "OEB a fost încredinţat să examineze mai multe cereri decât oricând, ceea ce atestă atât atractivitatea pieţei tehnologice europene, cât şi calitatea ridicată a produselor şi serviciilor noastre. Întreprinderile mici şi mijlocii din Europa utilizează din ce în ce mai mult brevetele, ponderea cererilor depuse de IMM-uri atingând anul trecut cel mai ridicat nivel de până acum. De asemenea, aceste întreprinderi pot beneficia acum de noul brevet unitar, care 

îmbunătăţeşte în mod semnificativ mediul pentru inovare în Europa, oferind o opţiune mai simplă şi mai rentabilă pentru ca inovatorii să îşi protejeze invenţiile şi să le aducă pe vasta piaţă a UE."   

Anul trecut, principalele domenii tehnice în care s-au depus cereri de brevet la OEB au fost comunicaţiile digitale (care acoperă tehnologiile legate de reţelele mobile), tehnologia medicală şi informatica. Totuşi, cea mai mare creştere dintre toate domeniile tehnologice în 2023 a fost în domeniul maşinilor electrice, aparatelor, energiei (+12,2% faţă de 2022), care acoperă invenţiile legate de tehnologiile care folosesc energie curată, inclusiv bateriile (+28%). Activitatea de brevetare în domeniul biotehnologiei (+5,9%) a continuat, de asemenea, trendul ascendent.

Femeile sunt menţionate în 52% din cererile de brevet din România

 

În 2023, 52% dintre cererile de brevet depuse la Oficiul European de Brevete din partea României au menţionat cel puţin o femeie ca inventator, depăşind media de 27% din cele 39 de state membre ale OEB.  Printre cele mai importante ţări europene care au depus cereri de brevet (cu peste 2.000 de cereri pe an), Spania (46%), Franţa (33%) şi Belgia (32%) au avut cea mai mare pondere a cererilor de brevet care au menţionat cel puţin o femeie ca inventator. În ceea ce priveşte sectoarele tehnologice, proporţia a variat de la 14%, în medie, pentru cererile de brevete în domeniul ingineriei mecanice, la 50% în chimie. Aceste date pot ajuta la abordarea decalajelor care rămân de acoperit pentru a valorifica întregul potenţial al femeilor inventatoare.

Primele cinci ţări de origine pentru cererile de brevete europene în 2023 au fost Statele Unite, Germania, Japonia, China şi Republica Coreea. Dintre ţările UE, Franţa, Olanda, Suedia şi Italia urmează Germania în ceea ce priveşte numărul de cereri. 

 

Aproximativ 43% din totalul cererilor au provenit de la companii şi inventatori din cele 39 de state membre ale Oficiului European de Brevete, în timp ce 57% au avut originea în afara Europei (a se vedea graficul Originea cererilor). Cei mai importanţi solicitanţi în 2023 au fost Huawei, Samsung, LG, Qualcomm şi Ericsson. În top 10 s-au aflat patru companii europene (pe lângă Ericsson, şi Siemens, BASF şi Philips).

 

Fiecare a patra cerere din Europa a fost depusă de o microîntreprindere

 

Brevetele sunt, de asemenea, esenţiale pentru companiile mici: în 2023, 23% dintre cererile de brevet provenind din Europa au fost depuse de un inventator individual sau de o întreprindere mică sau mijlocie (cu mai puţin de 250 de angajaţi). Alte 8% au provenit de la universităţi şi organizaţii publice de cercetare (a se vedea graficul Repartizarea solicitanţilor pe categorii). Printre măsurile de sprijinire continuă pentru entităţile mai mici, Oficiul European de Brevete a anunţat noi reduceri de taxe începând cu 1 aprilie 2024 pentru microîntreprinderi, persoane fizice, organizaţii fără scop lucrativ, universităţi şi organizaţii publice de cercetare.

Începând cu 1 iunie 2023, inovatorii pot beneficia de sistemul brevetului unitar - o nouă opţiune pentru o protecţie mai simplă şi mai ieftină a brevetelor în statele membre participante din Uniunea Europeană. Brevetele unitare sunt eliberate pe baza unui brevet european nou acordat şi au efect unitar în prezent în 17 state membre UE. Acestea pot fi puse în aplicare la nivel central sau pot face obiectul unui litigiu în faţa Curţii Unificate de Brevete, recent înfiinţată. Noul sistem s-a dovedit deja popular printre titularii de brevete: protecţia unitară a fost solicitată pentru 17,5% din toate brevetele europene acordate în 2023 (peste 18.300 de cereri) şi pentru 22,3% dintre brevetele europene acordate în a doua jumătate a anului 2023, după lansarea sistemului. Proprietarii de brevete din Europa (39 de state membre ale OEB) au avut cea mai mare rată de adoptare, de 25,8 %, urmaţi de firmele din SUA şi China (10,9 %), Republica Coreea (9,7 %) şi Japonia (4,9 %). Inovatorii români au solicitat protecţie unitară pentru 22% din brevetele europene acordate în 2023 (5 cereri).