Indicele ROBOR face un nou salt pe toate scadenţele. La 3 luni a trecut de 2,5%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut la 2,54%, de la 2,49% în ziua anterioară. Nivelul de peste 2,5% nu a mai fost consemnat din luna octombrie 2014.

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,65%, de la 2,58%.

Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,69% de la 2,64%. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,74%, de la 2,68%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care bancile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.

Joi după-amiaza, conducerea BNR a avut o întrevedere cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea şi premierul Viorica Dăncilă, având ca temă de discuţie situaţia financiară a României, inclusiv inflaţia şi evoluţia dobânzilor. Liviu Dragnea a anunţat, după întâlnirea cu Mugur Isărescu şi Viorica Dăncilă, că a avut loc un dialog constructiv privind situaţia şi evoluţiile previzibile ale economiei, subliniind că o mare parte din creşterea preţurilor din ultimele luni „a fost cauzată de factori externi”.

„În cadrul întrevederii a avut loc un dialog constructiv privind situaţia şi evoluţiile previzibile ale economiei, cu accent pe factorii de influenţă a ratei de inflaţie, precum şi referitor la perspectivele acesteia pentru anul în curs şi 2019. S-a subliniat faptul că o mare parte din creşterea preţurilor înregistrată în ultimele luni a fost cauzată de factori externi, exogeni raportaţi la acţiunea Guvernului şi, respectiv, a BNR”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Camera Deputaţilor.

De asemenea, conform sursei citate, s-a stabilit că este necesară continuarea aplicării unui „mix eficient şi echilibrat de politici fiscal-bugetare şi monetare”.