Indicii ROBOR la care se aplică "taxa pe lăcomie" au depăşit nivelul vizat acum 15 luni

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat, marţi seara, că doreşte să le impună băncilor, de la începutul anului viitor, o taxă pe lăcomie, dacă nivelul indicilor ROBOR la 3 luni şi la 6 luni depăşeşte 1,5%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de BNR.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 3,03%, de la 3,04% miercuri, ajungând la cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Anterior, un nivel mai redus de atât a fost anunţat la data de 21 iunie 2018, de 2,95%. Indicele ROBOR la 3 luni a fost ultima data la nivelul de sub 1,5%, la data de 28 septembrie 2017, când a fost de 1,46%.

În plus, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a stagnat joi la 3,33%, după ce miercuri a scăzut de la 3,34% marţi. Indicele s-a stabilizat la aceste niveluri începând cu data de 12 decembrie. Indicele ROBOR la 6 luni nu a mai fost la un nivel de sub 1,5% din data de 27 septembrie 2017, când a fost de 1,35%.

De asemenea, până la data de 15 septembrie 2017, ROBOR-ul la 3 luni a fost de sub 1%, după ce a început la 6 ianuarie 2016 o tendinţă de scădere de la 1,5%, iar ROBOR-ul la 6 luni a variat între 0,92% şi 1,13%, în perioada 3 februarie 2016 – 30 august 2017, înainte de această perioadă nivelul fiind mai ridicat.

Indicii ROBOR au început să crească accelerat la începutul lunii septembrie 2017, după mai bine de un an şi jumătate de scădere şi de cvasistagnare, ca urmare a lipsei de lichiditate de pe piaţa interbancară. De exemplu, indicele ROBOR la 3 luni a urcat de la 0,91% la data de 31 august 2017 la 1,71% în 2 octombrie 2017, încheind anul trecut la 2,05%.

Performanţa mai bună în colectarea impozitelor a avut o anumită contribuţie la creşterea ROBOR, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, marţi, 3 octombrie 2017, la briefingul de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a băncii centrale.

„Raportul între creditele cu dobândă fixă şi creditele cu dobândă variabilă - care include şi indicele ROBOR - a crescut în favoarea celor cu dobândă variabilă, şi de aici sensibilitatea aceasta faţă de indicatorul ROBOR. (...) Performanţa mai bună în colectarea impozitelor a avut o anumită contribuţie la creşterea ROBOR”, a mai explicat Isărescu, atunci.

De asemenea, Guvernatorul BNR a arătat, la 3 octombrie 2017, că deciziile privind ROBOR se iau dimineaţa, la ora 11.00, pentru a doua zi.

„Au fost mai mulţi factori care s-au suprapus accidental, dar am mai spus şi anterior că creşterea dobânzilor este inevitabilă. Mişcările acestea bruşte vor fi evitate, prin asigurarea de lichiditate de către banca centrală. Veţi vedea că aceste creşteri se vor atenua la fel de repede cum au apărut (...) dobânzile se vor plimba în jurul a 1,75%”, a mai precizat Isărescu, la data de 3 octombrie 2017.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, ministrul Finanţelor de-atunci, Ionuţ Mişa, a participat, „la o şedinţă cu directorii executivi din BNR”, care a fost „mai degrabă a fost o lămurire”, potrivit Guvernatorului BNR.

În acest an, cel mai ridicat nivel al ROBOR la 3 luni a fost de 3,47%, înregistrat în perioada 30 iulie – 3 august, iar pentru cel la 6 luni a fost de 3,58%, la datele de 25 şi 26 octombrie.

Pentru a opri creşterea accelerată a ROBOR, în octombrie 2017, Banca centrală a reluat operaţiunile repo, după o pauză de 26 de luni, iar, în decurs de trei luni, a făcut opt operaţiuni repo.

Operaţiunea repo reprezintă o tranzacţie reversibilă, destinată injectării de lichiditate, în cadrul căreia BNR cumpără de la instituţiile de credit active, eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei. Instituţia face operaţiuni, indiferent de tipul acestora, doar în cursul fiecărei zile de luni, dacă este zi lucrătoare.

BNR a reînceput, anul trecut, cu o operaţiune repo de 9,35 miliarde de lei, la 3 octombrie 2017, şi a încheiat cu una de 3,72 miliarde de lei, la 27 decembrie. Toate acestea au fost făcute la o maturitate la 7 zile şi la o dobândă de 1,75%, cât era dobânda-cheie începând cu mai 2015.

În plus, în acest an, BNR a făcut 11 operaţiune repo. Cea mai recentă a fost făcută la data de 26 noiembrie, fiind de 10,234 miliarde de lei.

Anterior, Banca centrală a făcut a zecea operaţiune repo din acest an, în valoare de 5,31 miliarde de lei, a treia cea mai redusă valoare din acest an, la data de 12 noiembrie. Prin această tranzacţie, BNR a rostogolit operaţiunea din 5 noiembrie, în valoare de 12,34 miliarde de lei, una dintre cele mai ridicate valori din acest an.

Banca centrală a făcut cea mai mare operaţiune repo din ultimii 17 ani, de când sunt afişate datele pe site-ul instituţiei, şi a opta din acest an, la data de 29 octombrie: 16,65 miliarde de lei. Anterior, cea mai ridicată operaţiune repo a fost de 13,85 miliarde de lei, fiind făcută la 25 iunie 2012, la o dobândă de 5,25% şi o scadenţă la 7 zile.

Cea mai redusă operaţiune repo din acest an, în valoare de 914,2 milioane de lei, a fost făcută de Banca centrală la data de 10 septembrie, iar a doua cea mai redusă a fost la data de 13 august 2018, de 4,16 miliarde de lei.

La 1 octombrie, BNR a făcut a şaptea operaţiune repo din acest an, în valoare de 9,7 miliarde de lei, rostogolind-o pe cea din săptămâna precedentă, de la 24 septembrie, când, după o pauză de două săptămâni, BNR a reluat operaţiunile repo, furnizând pieţei 6,51 miliarde de lei.

În plus, Banca centrală a mai făcut următoarele operaţiuni repo în acest an: la data de 3 septembrie, de aproape 9,47 miliarde de lei; la data de 6 august, de 10,52 miliarde de lei; la 27 august, de 12,17 miliarde de lei.

Valoarea celor 11 operaţiuni din acest an nu poate fi cumulată, la fel ca anul trecut. În plus, dobânda pentru operaţiunile din acest an a fost de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară începând cu 8 mai 2018, şi maturitatea la 7 zile.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, taxa pe lăcomie pentru bănci şi pentru IFN-uri se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi 6 luni şi se aplică în condiţiile în care rata de referinţă ROBOR depăşeşte valoarea de 1,5%, conform proiectului de act normativ citat.

Această taxă se aplică astfel: dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este de până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă de 1,5%, cota este de 0,2%; dacă este între 0, 51 - 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%; dacă este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,6%; dacă este între 1,51 - 2 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,9%.

Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referinţă, cota taxei de 0,9% se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire cu câte 0,5 puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referinţă majorat cu 2 puncte procentuale, conform proiectului de act normativ.

„Având în vedere că dobânzile de referinţă ROBOR 3M şi ROBOR 6M stau la baza calculului dobânzilor pentru creditele acordate populaţiei (ROBOR 3M pentru creditele de consum şi ROBOR 6M pentru creditele imobiliare), o majorare a acestora afectează în mod evident segmentul de populaţie care a apelat la acest sistem de finanţare. În acest context se propune ca începând cu data de 1 ianuarie 2019, să se instituie taxa pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa, în situaţiile în care ratele ROBOR 3M şi ROBOR 6M depăşesc o anumită valoare procentuală. Media trimestrială a ratelor ROBOR reprezintă media realizărilor din ultimul trimestru, anterior trimestrului pentru care se calculează această taxă”, se detaliază în proiectul de act normativ.

Taxa pe lăcomie se datorează trimestrial asupra activelor existente la sfârşitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în patrimoniu.

„Media trimestrială ROBOR se stabileşte pe baza ratelor ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, calculate şi publicate de Banca Naţională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi se publică pe site-ul acestei instituţii”, se precizează în actul normativ citat.

Băncile şi IFN-urile sunt obligate să calculeze, să declare şi să plătească taxa pe lăcomie, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care datorează taxa pe lăcomie, iar cheltuiala cu această taxă este deductibilă şi reprezintă venit la bugetul de stat.

„Prin aplicarea taxei la valoarea activelor din octombrie 2018 (variantă conservatoare) ar rezulta un venit bugetar suplimentar de 3,6 mld. lei. În evaluarea impactului acestei taxe s-a estimat că evoluţia ratelor dobânzilor interbancare va urma trendul inflaţiei prognozate pentru anul 2019, respectiv o reducere cu circa 0,5 puncte procentuale. Valorile înregistrate în anul 2018 (realizări până la data de 13 decembrie a.c.), sunt de 2,78% pentru ROBOR 3M şi 2,99% pentru ROBOR 6 M. Estimările pentru anul 2019 privind evoluţia ROBOR 3M şi ROBOR 6M, ca medie anuală, sunt de 2,3% şi respectiv 2,5%. În aceste condiţii, rata dobânzilor ROBOR 3M ar depăşi pragul de 1,5% cu 0,8 puncte procentuale, iar în cazul ROBOR 6M cu 1 punct procentual”, se subliniază în Nota de fundamentare a Ordonanţei de Guvern menţionată.

La finele primelor nouă luni, cele 36 de bănci ale sistemului bancar au obţinut un profit net cumulat de 5,7 miliarde de lei, o creştere de 42%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi cel mai ridicat nivel după criză. La aceeaşi data, activele acestor bănci erau în valoare de 445,2 miliarde de lei, o valoare cu 9,5% mai ridicată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.