Industria financiară critică măsurile fiscale anunţate de Finanţe, creează un cadru legislativ ostil

Introducerea unei astfel de taxe financiare şi aprobarea pachetului de trei legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit cu caracterul lor retroactiv conduc la riscuri mari asupra stabilităţii sectorului bancar cu impact direct asupra capacităţii de creditare a populaţiei, companiilor şi a statului român. Efectele sunt deja resimţite prin deprecierile de pe piaţa de capital (peste 1,5 miliarde euro pe bursele interne şi internaţionale în acest moment) care sancţionează măsurile asupra industriei financiare, arată documentul.

Provocarea acestui dezechilibru afectează semnificativ dezvoltarea economiei României şi perspectivele acesteia. Acest fapt fragmentează eforturile de integrare şi conduce la o serie de efecte adverse cum sunt reducerea avuţiei nete şi adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale, precum şi creşterea migraţiei. Impactul măsurilor anunţate pare a fi doar asupra instituţiilor financiare, acestea urmând să plătească această taxă din capital, însă costul final va fi plătit de noi toţi prin restrângerea creditării cu un puternic impact negativ asupra consumului, producţiei şi investiţiilor şi, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor. Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe de natura crizelor internaţionale.

Impactul cumulat al celor patru măsuri ce urmează să se aplice nu a fost evaluat din punct de vedere cantitativ, însă se poate deja aprecia că vor exista consecinţe nefaste asupra industriei financiare, dar în principal asupra economiei în general. Aceasta taxă pe activele financiare, plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit şi modificarea legii privind darea în plată afectează semnificativ posibilitatea de creditare în condiţii de raţionalitate economică. Taxa pe active se aplică indiferent dacă instituţiile financiare sunt profitabile sau nu, ceea ce înseamnă că unele instituţii financiare îşi vor reduce profitul, unele vor înregistra pierderi, iar alte instituţii de credit îşi vor adânci pierderile. Reducerea capitalului conduce în mod direct la frânarea creditării, iar acţionarii, în acest nou context, ar putea fi nevoiţi să îşi reconsidere planurile investiţionale şi modelul de afaceri. Astfel, o mare parte din populaţia şi companiile din România ar putea să fie în poziţia să nu mai aibă acces la credite.

Piaţa financiară prin asociaţiile sale solicită tuturor factorilor responsabili cu atribuţii în buna funcţionare a pieţelor financiare din România realizarea de urgenţă a unui studiu de impact privind cele patru măsuri care se doresc a fi introduse pentru a vedea în ce măsură este afectat sectorul financiar-bancar în calitatea sa de Infrastructură Critică Naţională. Semnatarii solicită în acelaşi timp opinia Băncii Centrale Europene şi a Comisiei Europene privind respectarea criteriilor de stabilitate financiară, a principiilor de drept la nivel european şi a liberei circulaţii a capitalului.

Industria financiară prin semnatarii acestei scrisori ridică semne de întrebare cu privire la modul în care a fost concepută taxa anunţată ieri de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv condiţionarea acesteia de ROBOR, o dobândă stabilită de piaţă. ROBOR este rezultatul cererii şi a ofertei pe piaţa interbancară, depinzând de o serie de factori independenţi sistemului bancar. Inflaţia este principalul factor determinant al evoluţiei nivelului ROBOR.

Finanţarea a avut un rol primordial pentru ieşirea din criză a României, în condiţiile în care instituţiile de credit din România au fost printre puţinele din Europa care nu numai că nu au avut nevoie de bani publici în perioada de criză, ci au şi păstrat fonduri în ţară. Prin urmare, sistemul bancar a contribuit în ultimii ani pe plan local cu fonduri de miliarde de euro, care au susţinut economia românească.

Industria financiară avertizează că prin proiectul de OUG românii sunt încurajaţi să îşi retragă economiile realizate prin muncă cinstită timp de 11 ani la Pilonul II de pensii, economii prin care aceştia au devenit cel mai important investitor în economia românească. Acest îndemn la retragerea economiilor îi va lăsa mai săraci în viitor, când, la vârsta pensionării, nu îşi vor mai putea completa veniturile necesare traiului zilnic. Pe fondul declinului demografic de notorietate această măsură va condamna definitiv românii la sărăcie şi captivitate faţă de sistemul public de pensii, din ce în ce mai împovărat de volumul plăţilor pe care trebuie să le onoreze lună de lună.

Aceste măsuri pun în pericol nu doar pensiile private viitoare ale românilor, ci şi economia României în ansamblu. Noul proiect de OUG va reduce semnificativ cea mai importantă acumulare de capital autohton din istorie, mărind astfel dependenţa ţării, atât a bugetului de stat, cât şi a sectorului privat, de finanţările externe. Măsurile vor avea un impact negativ masiv şi imediat asupra pieţei de capital şi vor creşte costul de finanţare a datoriei publice.

Prin aceste măsuri Guvernul creează un cadru legislativ ostil de natură să izoleze România faţă de mediul de afaceri internaţional. În acelaşi timp, administratorii Pilonului II sunt anihilaţi de combinaţia reducerii cu 67% a comisioanelor de administrare, concomitent cu noi cerinţe nerealiste de capital.

Industria financiară trage un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive la nivelul întregii economii pe care le poate avea introducerea unei taxări suplimentare în sistemul financiar şi solicită Guvernului şi Parlamentului României repararea de urgenţă pentru evitarea destabilizării sectorului financiar şi a finanţării României.

Ne exprimăm speranţa ca statul român să consolideze relaţia cu principalii săi finanţatori, respectiv băncile locale şi fondurile de pensii, atrăgând astfel sprijinul unei categorii de finanţatori de ultimă instanţă, care în toate perioadele de criză şi-au dovedit importanţa şi buna credinţă.

Sistemul financiar îşi reafirmă angajamentul pentru susţinerea în continuare a dezvoltării economiei locale şi solicită autorităţilor conlucrarea în acest sens inclusiv prin evitarea unor iniţiative de natură să afecteze demersurile şi contribuţia acestuia la creşterea economică. Reiterăm importanţa predictibilităţii fiscale pentru un mediu de afaceri sănătos care poate susţine o creştere sustenabilă pe termen lung şi ne exprimăm, încă o dată, disponibilitatea către un dialog deschis, pentru identificarea unor soluţii reale ce pot contribui la dezvoltarea României.

Documentul este semnat de Asociaţia Română a Băncilor, Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România, Asociaţia CFA România, Asociaţia de Plăţi Electronice din România, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România, Asociatia Analiştilor Financiar-Bancari din România, Asociaţia Română a Brokerilor de credite, Asociaţia Societăţilor Financiare din România, Bursa de Valori Bucureşti, Consiliul Patronatelor Bancare din România, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România, Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România.

Guvernul a prezentat marţi un proiect de ordonanţă de urgenţă are cuprinde o serie de măsuri fiscale, printre care scăderea comisioanelor pentru Pilonul II de pensii, precum şi posibilitatea de a lăsa contributorii să-şi retragă banii anticipat. Alte măsuri privesc introducerea "taxei pe lăcomie", aplicată băncilor, la valoarea activelor, şi calculată în funcţie de nivelul ROBOR., plafonarea preţului gazelor, controlul preţurilor şi pe piaţa de electricitate, impozit de 3% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, taxe impuse organizatorilor de jocuri de noroc, extindeea taxării inverse pentru anumite categorii de operaţiuni cu bunuri.