Inflaţia din zona euro atinge un nou record, pe fondul creşterii preţurilor la alimente şi energie

Inflaţia din Germania (armonizată pentru a fi comparabilă cu cea din alte ţări din UE) a ajuns la 8,7% în luna mai, conform datelor preliminare de luni, depăşind semnificativ aşteptările analiştilor de 8% şi marcând o înclinaţie puternică faţă de 7,8% înregistrată în aprilie, notează CNBC.

Inflaţia franceză a depăşit, de asemenea, aşteptările în luna mai, ajungând la un nivel record de 5,8%, în creştere de la 5,4% în aprilie, în timp ce preţurile de consum armonizate din Spania au urcat cu 8,5% pe an în mai, depăşind aşteptările de 8,1%.

În întreaga zonă euro, creşterea anuală record a preţurilor de consum a fost determinată de creşterea vertiginoasă a costurilor cu energia, care a atins 39,2% (de la 37,5% în aprilie) şi de o creştere de 7,5% a preţurilor la alimente, alcool şi tutun (de la 6,3%).

Cu toate acestea, chiar şi fără preţurile la energie şi alimente, inflaţia a crescut de la 3,5% la 3,8%, a adăugat Eurostat.

Creşterea preţurilor a fost exacerbată în ultimele luni de războiul din Ucraina, în special în ceea ce priveşte costurile alimentelor şi ale energiei, în condiţiile în care exporturile sunt blocate, iar ţările din Occident se străduiesc să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc.

Liderii UE au convenit luni târziu să interzică 90% din ţiţeiul rusesc până la sfârşitul anului, ceea ce a dus la creşterea preţurilor. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a declarat că această măsură va afecta imediat 75% din importurile de petrol rusesc.

Inflaţia, care rămâne persistent ridicată nu doar în Europa, ci şi în Marea Britanie, SUA şi nu numai, dă bătăi de cap băncilor centrale, care pun în balanţă şi riscul de recesiune.

La începutul acestei luni, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că anticipează o majorare a ratei dobânzii la reuniunea băncii centrale din iulie.

"Pe baza perspectivelor actuale, este probabil să fim în măsură să ieşim din ratele negative ale dobânzilor până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru", a scris ea într-o postare pe blog. "Dacă economia zonei euro s-ar supraîncălzi ca urmare a unui şoc pozitiv al cererii, ar avea sens ca ratele de politică monetară să fie majorate secvenţial peste rata neutră".