Inflaţia nu se va încadra în intervalul ţintit de BNR, pentru al treilea an consecutiv

Rata anuală a inflaţiei a depăşit în 2007 şi 2008 limitele superioare ale intervalelor ţintite de BNR cu câte 1,5 puncte procentuale, după ce s-a ridicat la 6,5% şi, respectiv, 6,3%.

Toţi analiştii chestionaţi de MEDIAFAX estimează pentru finele acestui an o rată a inflaţiei de 4,7% sau 4,8% şi majoritatea anticipează încadrarea indicatorului în ţinta stabilită de BNR pentru 2010, de 3,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, şi economistul RBS România, Cătălina Molnar, estimează pentru finele acestui an o inflaţie de 4,8%, în timp ce Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank România, anticipează că rata se va situa la 4,7% la finele acestui an.

Banca Naţională a României a stabilit pentru 2009 o ţintă de inflaţie de 3,5%, cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual, şi estimează că indicatorul se va plasa la 4,5% în luna decembrie.

Analiştii au opinii diferite privind rata anuală a inflaţiei din 2010, care variază între 2,8% şi 5%, dar estimează reduceri ale dobânzii de politică monetară de mărimi similare, cuprinse între 1 şi 1,5 puncte procentuale, de la nivelul actual de 8%.

BNR a ţinteşte în 2010 încadrarea inflaţiei în intervalul 2,5 - 4,5% şi estimează că rata anuală se va situa la 2,6%.

Dumitru consideră că inflaţia va atinge un maxim în luna ianuarie, după care se va reduce la 3,5% la finele primului semestru, pentru ca ulterior să avanseze la 4% la sfârşitul anului viitor.

"În acest moment, şansele ca inflaţia să fie în intervalul tinţei BNR sunt destul de mici. Cel mai probabil, inflaţia la sfârşitul anului 2009 va fi de 4,7 - 4,8%. Însă, factorii care ar putea conduce la o inflaţie în afara ţintei BNR sunt exogeni, adică banca centrală nu poate avea influenţă asupra acestora (în special accizele la tutun). Riscurile pentru inflaţie sunt legate în primul rând de o posibilă creştere de TVA şi de evoluţia cursului de schimb. Pe de altă parte, evoluţia modestă a cererii agregate va fi un factor care va ajuta dezinflaţia în 2010", anticipează economistul-şef al Raiffeisen.

Dumitru şi Anghel consideră că BNR va reduce dobânda de politică monetară cu un punct procentual anul viitor, de la 8% la 7%.

"În privinţa dobânzilor, spaţiul de manevră al BNR rămâne important, însă reluarea trendului de reducere a acestora este condiţionată de evoluţia acordului cu FMI. În cel mai probabil scenariu, în care reuşim să ne recuplăm la cerinţele acordului cu FMI, ne aşteptam la o reducere a dobânzii de politică monetară către 6,5 - 7% până la sfârşitul anului 2010. În privinţa creditării, cred că vom avea anul următor o creştere a soldului cuprinsă între 5% şi 10%, în condiţiile în care capacitatea de îndatorare a clienţilor va rămâne probabil limitată", a afirmat Dumitru.

El anticipează că avansul creditării populaţiei va fi limitat de faptul că este de aşteptat ca procesul de ajustare a veniturilor să continue, inclusiv prin creşterea ratei şomajului, şi că este posibil ca segmentul împrumuturilor către companii să înregistreze rate modeste de creştere.

Şi economistul-şef al BCR are opinii asemănătoare, în condiţiile în care anticipează că inflaţia se va situa la 4,8% în 2009 şi la 4,5% anul viitor, şi atrage atenţia că posibila ratare a ţintei de inflaţie în 2009 poate fi determinată de factori asupra cărora BNR nu are influenţă.

"Trebuie văzut care sunt motoarele pentru care să zicem că ţinta de inflaţie nu este atinsă. Dacă sunt pentru că vrei să ai venituri la buget mai mari şi nu vrei să creşti TVA sau alte taxe, atunci creşti accizele. Cum poate să influenţeze BNR preţurile la tutun. Nu poate. Dacă inflaţia va fi peste 4,5% anul acesta e un nivel destul de bun dată fiind creşterea de la apă, canal, salubritate şi tutun", a explicat Anghel.

El anticipează că, fără majorări puternice de taxe şi impozite, inflaţia ar putea fi mult mai stabilă faţă de ultimii ani, şi ar putea coborâ la minimul ultimilor zece ani pe parcursul anului, adică undeva sub 4%.

Anghel menţionează că şi evoluţia accizelor, a cursului, a preţului petrolului la nivel internaţional şi vremea ar putea influenţa inflaţia.

Chidesciuc este cel mai pesimist în privinţa inflaţiei din 2010, anticipând că rata nu se va încadra din nou în intervalul ţintit de BNR.

"Riscuri semnificative vin dinspre preţurile administrate, care au fost ţinute sub control sau reduse într-un alt electoral, însă e posibil să vedem creşteri importante atât la gaze, cât şi la electricitate. De asemenea, impactul negativ din majorarea accizelor va continua şi în 2010. Un alt risc important este legat de sectorul agricol. Mai mult, pe măsura revenirii cererii, presiunea asupra preţurilor ar putea să revină", a explicat Chidesciuc.

El consideră că influenţa favorabilă nu poate veni anul viitor decât din aprecierea leului faţă de euro.

Totodată, el anticipează că BNR va reduce dobânda de politică monetară la 6,75% până la finele anului viitor şi consideră că ratele la credite nu vor scădea semnificativ atrage fără transmiterea unui mesaj clar prin care banca centrală va face tot ce poate să ţină dobânzile din piaţa monetară aproape de rata de dobândă cheie.

Molnar este cea mai optimistă în ceea ce priveşte inflaţia de la finele anului viitor, anticipând o rată de 2,8%, după un maxim de 4,9% care va fi atins în luna ianuarie.

Totodată, ea anticipează că banca centrală va coborâ dobanda de politică monetară la 6,5% la finele primului semestru şi o va menţine la acest nivel până la sfârşitul anului.

Rata anuală a inflaţiei a crescut în noiembrie pentru prima dată după opt luni consecutive de declin, la 4,65%, în contextul unei majorări lunare de 0,67%, determinată în principal de avansul preţurilor la ţigări şi combustibili.

Inflaţia reprezintă unul dintre criteriile fixate în cadrul acordul de finanţare externă semnat de România, în valoare de 20 miliarde de euro, şi coordonat de Fondul Monetar Internaţional.

Totodată, inflaţia se numără printre criteriile de convergenţă pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la zona euro.

(Materila realizat de Alexandra Chelu, alexandra.chelu@mediafax.ro)