Inflaţia persistentă generează riscuri pentru relansarea economică din zona euro. O analiză Financial Times

Relansarea economică în zona euro riscă să fie afectată dacă inflaţia persistentă erodează veniturile cetăţenilor şi forţează Banca Centrală Europeană (BCE) să retragă acţiunile de stimulare financiară mai devreme decât era programat, avertizează experţi consultaţi de cotidianul Financial Times.

Peste 40% dintre cei 38 de experţi în economie consultaţi de FT consideră inflaţia un risc semnificativ pentru perspectivele de creştere economică ale zonei euro, fiind cel mai mare factor de risc pentru anul 2022, alături de pandemie.

"Inflaţia va afecta salariile, reducând cererea. Iar Banca Centrală Europeană ar putea să reacţioneze la riscurile inflaţioniste prin majorarea dobânzilor de referinţă, limitând redresarea economică", explică Jesper Rangvid, profesor de Finanţe la Facultatea de Business din Copenhaga.

Banca Centrală Europeană a anunţat deja, ca reacţie la majorările semnificative ale preţurilor de consum, că sistemul de răspuns la criza pandemiei, un instrument în valoare de 1.850 de miliarde de euro, va înceta achiziţiile de obligaţiuni în martie 2022, în cadrul unei reduceri etapizate a politicilor de relaxare cantitativă.

Inflaţia s-a amplificat anul acesta în uniunea monetară din cadrul Uniunii Europene, în contextul relansării activităţilor economice după şocul pandemiei şi dat fiind că oferta de produse s-a chinuit să facă faţă cererii, ceea ce a condus la majorarea preţurilor la energie şi la lipsa de materiale. Inflaţia în zona euro a atins nivelul de 4,9% în noiembrie. La fel ca majoritatea băncilor centrale, BCE a fost surprinsă de persistenţa presiunilor asupra preţurilor de consum. Inflaţia ar putea fi de 2,6% în 2021 şi de 3,2% în 2022, peste ţinta de 2%.

"Perspectivele economice sunt menţinute sau scad în funcţie de inflaţie. Dacă vom vedea că inflaţia va rămâne peste ţintă şi în 2022, atunci BCE va trebui să îşi limiteze politicile de stimulare mai rapid decât este plănuit acum, ceea ce ar avea impact asupra economiei reale şi ar alimenta preocupările privind stabilitatea financiară", afirmă Katharina Utermöhl, economist senior la grupul Allianz.

"Creşterea semnificativă a preţurilor la energie constituie un risc major. Prin afectarea puterii de cumpărare a familiilor, estimăm că valoarea PIB-ului se va reduce cu 0,5% în următoarele trimestre, ceea ce ar plasa BCE într-o situaţie dificilă", atrage atenţia Fabio Balboni, analist la HSBC.

"Inflaţia scăpată de sub control este un risc mai mare decât pandemia. Valurile pandemice anterioare au avut efecte de scurtă durată asupra creşterii economice, nu au durat mult şi ne aşteptăm să continue această tendinţă", afirmă, la rândul său, Nicholas Bennenbroek, economist la grupul Wells Fargo.

Experţii consultaţi de FT cred că inflaţia în zona euro va fi de 2,7% 2022 şi de 1,9% în 2023, iar creşterea economică ar urma să fie de 4,0% anul viitor, uşor sub estimarea BCE, de 4,2%.

Cea mai mare provocare pentru Uniunea Europeană va fi să găsească "echilibrul corect pentru politicile macroeconomice, fiscale şi monetare, astfel încât să permită continuarea relansării economice fără măsuri fiscale necontrolate şi fără inflaţie scăpată de sub control", argumentează André Sapir, profesor la Universitatea Liberă din Bruxelles.