Inflaţie: S-au scumpit fast-foodul, benzina şi maşinile, simbolurile prosperităţii americane

Acum au indicat că vor porni asaltul asupra inflaţiei, prin majorări de dobânzi, chiar mai curând decât credeau. Ce i-a speriat aşa de tare?

În primul rând totul se scumpeşte, mai ales energia, deşi SUA sunt liderul lumii la producţia de petrol şi gaze şi sunt o ţară cu o autosuficienţă energetică de aproape 90%. Însă creşterile de preţuri au lovit produse şi servicii sensibile pentru populaţie, mai ales pentru pătura săracă, precum mâncarea de tip fast-food, autovehiculele uzate, benzina şi locuinţele. Dar chiar şi milionarii consideră că pericolul economic cel mai mare este inflaţia. Iar această teamă se manifestă pentru prima dată în istoria recentă a Americii. Pentru americanii înstăriţi şi bogaţi, scumpirile aduc ameninţarea creşterii dobânzilor, care face mai mare costul împrumutului şi pune presiune pe valoarea activelor, după cum explică CNBC.

Însă preţurile mai mari le simte cel mai puternic omul de rând, iar SUA sunt o naţiune în care inegalităţile sociale au produs schimbări politice dramatice şi care au avut şi încă mai au ecouri internaţionale. Una dintre acestea este venirea la Casa Albă a lui Donald Trump, perturbator al ordinii mondiale.

În SUA, anul trecut lanţul de restaurante Little Caesars a crescut preţul emblematicelor pizze Hot-N-Ready pentru prima dată în ultimii 25 de ani, de la 5 dolari bucata la 5,55 dolari. Potrivit Business Insider, şi Krispy Kreme a introdus preţuri mai mari şi intenţionează să facă din nou acest lucru curând. Lanţurile de restaurante cu cele mai mari scumpiri sunt Taco Bell, McDonald's, Dunkin', Chipotle şi The Cheesecake Factory.

Campion este însă Taco Bell, cu creşteri de preţuri de 10%. Nici McDonald's nu este departe. Evoluţia preţurilor din meniurile acestor restaurante este importantă deoarece în timpul pandemiei popularitatea reţelelor de fast-food a devenit mai mare, mai ales în rândul familiilor, livrările lor fiind mai sigure din punctul de vedere al riscurilor pentru sănătate.

Potrivit statisticii oficiale, preţurile restaurantelor cu servicii limitate erau în octombrie cu 7% mai mari decât în anul anterior, cea mai puternică majorare înregistrată vreodată. Tot statistica oficială arată că preţurile cărnii au urcat cu aproape 13% în 12 luni până în noiembrie, la o rată a inflaţiei de aproape 7%. La acest lucru au contribuit penuria de locuri de muncă din sector şi închiderea abatoarelor în fazele de început ale pandemiei, însă guvernul menţionează şi puterea concentrată a companiilor de procesare a cărnii. Doar patru jucători controlează aproximativ 82% din piaţa cărnii de vită. Iar profiturile companiilor de profil au explodat în timpul pandemiei.

De asemenea, preţurile legumelor sunt la cele mai ridicate cote din ultimii 10 ani, iar analiştii nu se aşteaptă la ieftiniri semnificative în viitorul apropiat. Eat This, Not That! estimează că anul acesta se vor scumpi şi mai mult fructele de mare, carnea de porc, de vită şi de pasăre, ouăle, cerealele şi legumele.

Cele mai multe sunt alimentele de zi cu zi ale oamenilor. În timpul pandemiei americanii au şofat mai mult şi de aceea cererea pentru carburanţi a crescut. Dar au crescut şi preţurile benzinei, cu peste 30% anul trecut, la cel mai ridicat nivel din 2014, arată datele guvernamentale. Scumpirile reflectă şi boomul cotaţiilor petrolului. S-au majorat semnificativ şi preţurile maşinilor noi sau uzate, iar dealerii se aşteaptă ca situaţia să persiste cel puţin încă doi ani. Penuria de semiconductori din China a paralizat producţia, notează Fox News. În ultimul an, maşinile uzate s-au scumpit cu peste 30%. La unele mărci, preţurile s-au dublat. Maşinile au o importanţă socială deosebit de mare la americani. Piaţa imobiliară a intrat şi ea într-o perioadă de frenezie, dar acum partea din vestul ţării pare să se răcească. În est, însă, preţurile continuă să urce neabătute, potrivit unui studiu al Florida Atlantic University. Acesta, cu date din noiembrie, arată că locuinţele sunt supraevaluate (în raport cu tendinţa preţurilor de-a lungul anilor) în 98 din 100 de pieţe analizate. Cea mai mare supraevaluare este de 78%.

Cele mai recente date, pentru noiembrie, spun că inflaţia, la 6,8%, este la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani. În cea mai recentă şedinţă de politică monetară, din decembrie, oficialii băncii centrale americane s-au arătat îngrijoraţi de traiectoria inflaţiei, mai ales că piaţa muncii se apropie de ocuparea deplină a forţei de muncă. Spre deosebire de BCE, Fed are ca obiectiv nu doar stabilitatea preţurilor ci şi a pieţei muncii.

De aceea, la şedinţa din decembrie oficialii Fed au început să proiecteze planuri pentru retragerea unui imens program de achiziţii de active pornit în urmă cu doi ani pentru scoaterea economiei din recesiune şi pentru golirea portofoliului băncii de aceste active. Reducerea bilanţului va începe după ce Fed va da startul majorărilor de dobânzi, iar acest lucru s-ar putea întâmpla anul acesta mai devreme decât s-a crezut iniţial. Perspectiva dobânzilor mai mari a speriat de moarte bursele.