ING: BNR a cheltuit circa 4,5 mld.euro în ultimele 12 luni, pentru stabilizarea cursului

Analiştii ING subliniază că suma nu indică o poziţie slabă a leului, deoarece banca centrală dispune de rezerve ample de valută, iar piaţa valutară românească are o anvergură relativ restrânsă comparativ cu altele din regiune.

"Banca centrală are destui bani pentru a controla cursul de schimb pentru câţiva ani de acum înainte, dacă doreşte, în special dacă ţinem cont de piaţa valutară subţire din România (un volum mediu lunar de numai 4 miliarde de euro în acest an, faţă de 13 miliarde euro în Ungaria, respectiv 21 miliarde euro în Polonia) şi de îmbunătăţirea sentimentului din pieţele financiare la nivel global, care sugerează că nu trebuie aşteptate presiuni negative puternice asupra leului, precum cele din octombrie 2008 şi de la începutul lui 2009", se arată într-o analiză ING.

Analiştii ING arată totodată că presiunile negative asupra monedei naţionale au fost mai slabe pentru România decât pentru Ungaria, unde a fost înregistrată, în luna octombrie a anului trecut, cea mai accentuată creştere a volumelor tranzacţionate (dintre cele trei ţări analizate).

În plus, piaţa monetară românească a avut cea mai puternică scădere a volumelor tranzacţionate în luna august a acestui an, de 60%, faţă de 20% în Ungaria şi 2% în Polonia.

"Aceste evoluţii pot sugera două lucruri: pe de o parte, pe piaţa valutară spot a României ar putea avea loc mult mai puţine tranzacţii cu caracter speculativ; pe de altă parte, mişcările de curs de după octombrie 2008 ar putea să fi fost dictate de fluxuri legate de comerţul extern şi de administrarea datoriei externe", consideră analiştii ING.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea scenariu, ING anticipează că s-ar putea înregistra o nouă slăbire a ratei de schimb, pe măsură ce datoria externă este plătită, iar fluxurile speculative se restrâng. Totodată, aceste plăţi ar putea fi realizate de la rezerva BNR, pe fondul absenţei furnizorilor importanţi de lichiditate în euro de pe piaţa valutară spot.

În plus, o relansare semnificativă a activităţii economice ar conduce la creşterea cererii de importuri, determinând noi presiuni negative asupra leului, se arată în analiza ING.

Conform calculelor ING, BNR a cheltuit circa 4,5 miliarde de euro de la finele lunii septembrie a anului trecut pentru a preveni mişcări abrupte ale ratei cursului de schimb.

"Totuşi, merită subliniată posibilitatea că ar fi putut exista intervenţii mai mari ale BNR decât cele estimate în unele luni din perioada analizată. Totodată, o altă chestiune importantă este că BNR ar fi putut intra pe piaţă şi din poziţia de cumpărător de euro (...) ceea ce ar arăta că banca centrală percepe consolidarea leului, în contextul actual, drept un factor negativ pentru economia românească", potrivit analiştilor ING.

BNR ar putea permite o nouă depreciere a leului faţă de euro, deoarece nu a fost semnalată o corecţie a dezechilibrului dintre veniturile salariale şi productivitatea muncii în economia românească.