ING: Limitarea fiscală ar trebui să vizeze mai degrabă deficitul structural decât cel bugetar

"Ideea limitării deficitului bugetar nu prea are sens pentru noi. Tratatul de la Maastricht permite deviaţii temporare de la limita de 3%, în condiţiile în care un control strict al acestei restricţii este imposibil. Criza actuală este un bun exemplu în această privinţă, când chetuielile sunt tot mai rigide, iar veniturile scad semnificativ. Într-un astfel de scenariu, trecerea deficitului peste 3% din PIB, observată cu întârziere de autorităţi, va obliga fiscul să intre pe surplus bugetar în lunile ulterioare declanşării crizei. A atinge un surplus în astfel de condiţii înseamnă creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli, toater operate foarte repede. Acestea ar putea afecta şi mai mult creşterea economică şi nici nu ar permite atingerea limitei", susţin analiştii ING.

Potrivit acestora, în realitate este nevoie de măsuri anticiclice pentru a combate crizele economice, cum ar fi creşterea cheltuielilor şi deficite bugetare mai înalte, care în condiţiile proiectului publicat ieri nu vor mai fi permise prin Constituţie.

"Chile este un exemplu de ţară care a introdus reguli fiscale, dar acestea se referă la deficitele structurale, şi nu la deficitul bugetului consolidat nominal. O asemenea regulă ar plafona chelutielile publice şi sociale pe parcursul ciclurilor economice, ceea ce propunerea de modificare a Constituţiei nu va face. Pe dea altă parte, şi această propunere are multe deficienţe, în primul rând privind estimarea deficitului structural", mai notează economiştii ING.

Proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, făcut public de Administraţia Prezidenţială, prevede că deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB.

În proiect a fost introdus un nou articol, după articolul 138, referitor la plafonarea deficitului bugetar şi la datoria publică.

"Statul trebuie să evite deficitul public excesiv şi deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB", se arată la alineatul 1 al articolului.

În opinia economistului-şef al ING, Nicolae Chidesciuc, limita de 3% din PIB nu este fezabilă în acest moment, mai ales pentru o ţară în dezvoltare.

"Într-adevăr, România s-a angajat să atingă pragul de 3% din PIB în 2012, dar nici acest obiectiv nu cred că poate fi atins într-un timp atât de scurt, ci eventual în 2013 sau 2014", a afirmat economistul ING.

Chidesciuc susţine că o eventuală ţintă trebuie să fie credibilă, iar dacă nu va fi atinsă, aşa cum s-a întâmplat de nenumărate ori cu inflaţia, prin fixarea unor obiective prea ambiţioase, regula nu va avea niciun rost.

"Atunci deficitul bugetart va fi cu totul altul şi probabil se vor vota excepţii în mod repetat", spuen Chidesciuc.

Mai mult, economistul-şef al ING Bank arată că, pe cicluri de creştere, această prevedere va permite guvernelor să aibă un deficit bugetar mare, de 3% din PIB, în timp ce în asemenea condiţii ar trebui ă existe un echilibru bugetar sau chiar excedent.